Produse evoMAG.ro

Telefoanele modulare şi convertibilele: cum au ajuns populare şi de unde au pornit

Autor:  | Publicat în:  Editorial 1.918 ori
<b>Telefoanele modulare şi convertibilele: cum au ajuns populare şi de unde au pornit</b>O privire spre CES 2016 şi MWC 2016 ne indica foarte clar trendurile tech ale acestui an &icirc;n zona mobile/IT: modularitate şi convertibile. De-a lungul ultimilor 5-6 ani am sperat mereu ca telefoanele modulare vor deveni populare, pentru a ne scăpa...

O privire spre CES 2016 şi MWC 2016 ne indica foarte clar trendurile tech ale acestui an în zona mobile/IT: modularitate şi convertibile. De-a lungul ultimilor 5-6 ani am sperat mereu ca telefoanele modulare vor deveni populare, pentru a ne scăpa de flagshipurile cumpărate în fiecare an şi a schimba paradigma pieţei telefoanelor mobile. Cumva acest lucru nu s-a întâmplat şi în următoarele rânduri încercăm să aflăm ce nu a mers bine şi de unde a pornit trendul modularităţii, dar şi al convertibilelor.

Prima menţiune a unui telefon modular venea în anul 2003, la o prezentare de la Institutul de Electoronica şi Inginerie în Tokyo. Autorii lucrării scriau despre o platformă modulară pentru telefoane, care putea găzdui componente de la alte telefoane, cu rolul de a economisi bani pe componente şi a creşte eficienţa de producţie. Există şi un beneficiu la nivel ecologic. Ideea a rămas în standby, apărând doar în lucrări ştiinţifice în 2008 spre exemplu.

 Telefoanele modulare şi convertibilele: cum au ajuns populare şi de unde au pornit (Editorial)

În anii 2010 şi 2011 auzeam de firma israeliană Modu, un pionier al telefoanelor modulare, care deşi a lansat câteva mii de unităţi ale device-ului Modu a fost nevoită să îşi recunoască falimentul în 2011. Brevetele sale au ajuns la Google, care a ţinut proiectul secret apoi. Tot Google avea să înglobeze şi Motorola în acea perioadă, care lucra la rândul său la un telefon modular.

Nu ar trebui să ne mire, de vreme ce Motorola avea idei similare cu Continuum, ASUS PadFone, dockuri şi extindere a funcţionalităţii telefoanelor încă din 2011, prin Motorola Atrix.

Scânteia care a pornit goană spre modularitate venea totuşi în 2013 prin clipul viral de pe YouTube al studentului la design industrial Dave Hakkens, care a creat Phonebloks. Acela era un telefon ce putea accepta componente asemenea unor cuburi LEGO, care îi extindeau funcţionalitatea. Google a avut o abordare puerilă în genul "şi eu, şi eu!", la doar o lună după PhoneBloks, anunţând Project Ara.

Telefoanele modulare şi convertibilele: cum au ajuns populare şi de unde au pornit (Editorial)

Numele venea de la inginerul şef al proiectului şi implică tehnologie Motorola. În cele din urmă Google a preluat şi ideile lui Phonebloks, dar a urmat apoi o serie de întârzieri, amânări şi probleme. Reţineţi că deşi Google a vândut Motorola către Lenovo în 2014, a ales să păstreze Project Ara. Printre eşecuri se număra cel al prototipului Spiral 1, care nu mai boota, sau cel din 2016, cu componentele magnetice, care cădeau de pe device.

Între timp au apărut şi proiecte rivale, precum Puzzle Phone, o companie finlandeză, care pornea la drum tot în 2013 cu un clip viral. Diferenţa faţă de rivali e că acest concept implică 3 module principale: "creierul", "inima" şi "coloana vertebrală", ce pot fi înlocuite şi upgradate. Xiaomi şi-a încercat norocul cu Magic Cube, iar ZTE cu Eco Mobius, dar şi ele au rămas doar concepte.

Telefoanele modulare şi convertibilele: cum au ajuns populare şi de unde au pornit (Editorial)

Având în vedere toate aceste tentative şi proiecte, nu putem decât să ne întrebăm: ce este un telefon modular? Ei bine, e un device, care include un "schelet", o serie de componente de bază, construite în jurul unui sasiu uşor modificabil din mers. Lui îi se pot ataşa magnetic sau pe bază de sloturi şi conectori extra componente, precum baterie, cameră, difuzoare, chiar şi memorie în plus, dar şi multe alte extensii. Ideea de cuburi LEGO e excelentă ca exemplu aici.

Telefoanele modulare şi convertibilele: cum au ajuns populare şi de unde au pornit (Editorial)

Problema e standardizarea unui asfel de device şi convingerea altor companii să adere la proiect. LG G5 a spart gheaţa la MWC 2016 cu o abordare modulara oarecum timidă, ce implică un capac în zona inferioară, ce poate fi înlocuit cu alte mecanisme ce includ difuzoare sau butoane speciale pentru camera şi o baterie extra. Cheia va fi cantitatea de module oferite de LG, iar dacă rămâne doar la 2-3 atunci modularitatea va reveni la anonimat.

Telefoanele modulare şi convertibilele: cum au ajuns populare şi de unde au pornit (Editorial)

Pe hârtie totul pare a fi de partea proiectelor ca Ara: au o abordare ecologică bună, fac economie de resurse de producţie, priesc şi consumatorului, care nu mai trebuie să schimbe telefonul anual, deci ce nu merge bine? Problema cea mare e cu Legea lui Moore, ceea ce înseamnă că tehnologia de pe terminalele modulare va fi depăşită în ciclul de viaţă de 2 ani al acelui smartphone şi vom tot cumpăra module peste module, care de fapt vor creşte cantitatea de deşeuri electronice.

Telefoanele modulare şi convertibilele: cum au ajuns populare şi de unde au pornit (Editorial)

Există şi problema cu diferitele ecosisteme software şi hardware şi "cursa înarmărilor" declanşată intre producătorii de telefoane, care ar invada piaţa cu milioane de componente extra. Pe de altă parte convertibilele nu sunt chiar departe de ideea modularităţii. După o perioadă de ascensiune a tabletelor, a început stagnarea pe la final de 2014. Doar convertibilele şi detaşabilele creşteau, ele aducând şi acel "ceva" care ne amintea de laptopuri.

ASUS a fost un pionier în această zonă, lansând încă din 2011 tabletele Transformer, care puteau primi dockuri tastatura şi experimentând apoi cu EEE Slider sau cu PadFone, care la drept vorbind era aproape un device modular. Cumva seria Transformer a fost oprită după câţiva ani, ASUS dedicând mai multe resurse telefoanelor sale şi phableturilor.

Telefoanele modulare şi convertibilele: cum au ajuns populare şi de unde au pornit (Editorial)

Lenovo a preluat ştafeta, cu uriaşa serie Yoga şi foarte multe modele de convertibile, high şi low end, mizând foarte mult pe ideea de multiple moduri de utilizare: tent, stand, tableta sau laptop. Alte companii le-au împrumutat abordarea, mai ales cele din China, care au început să ofere alternative ieftine cu Windows 8 sau Windows 10 la modelele Yoga.

La CES 2016 am văzut o explozie a convertibilelor şi ideea de Continuum a început să evolueze şi ea, făcând practic PC-urile modulare şi bazate pe un telefon drept "creier". HP a adus conceptul în direcţia laptopurilor cu Elite X3 şi laptopul sau dedicat. Până şi Huawei a ales să abordeze această piaţă a convertibilelor cu MateBook, iar Surface Book şi Surface Pro 4 s-au poziţionat că forţe dominante în zona din toamnă lui 2015.

Telefoanele modulare şi convertibilele: cum au ajuns populare şi de unde au pornit (Editorial)

E vorba aici despre sindromul "terminalelor care nu sunt mulţumite cu propria condiţie". Ele vor să fie mai mult decât "doar un telefon" sau "doar o tabletă" şi aici intervin accesoriile, modulele şi alţi apendici. Doar timpul ne va da măsură succesului, iar LG G5 reprezintă un moment de cotitură pentru modularitate. Succesul sau insuccesul sau va îngropa sau reda viaţa lui Project Ara şi tuturor proiectelor similare.

Convertibilele au un viitor strălucit în faţă, culminând cu un hibrid între iPad şi MacBook, ce pare inevitabil acum... Şi totuşi suntem oare gata să schimbăm modulele cum schimbăm piesele de la PC?

Bibliografie:

[P] Pachete și coșuri de Crăciun cu până la 25% reducere de la eMAG!
Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vă exprimați acordul asupra folosirii cookie-urilor. Citește mai mult×
D5600 KIT×