Motorola Xoom, zisă şi tableta "Nexus", fiind prima de pe piaţa cu Honeycomb a avut parte şi de un urmaş, anunţat la finalul anului trecut şi pus în vânzare la începutul acestui an. Este vorba despre Motorola Xoom 2, cunoscut şi sub numele de Droid Xyboard în Statele Unite. Tableta a fost lansată într-o variantă de 10.1 inch şi una de 8.2 inch, restul dotărilor fiind similare, iar noi am avut în teste versiunea cu diagonală mai mare, mulţumită celor de la Quickmobile.ro. Retailerul vinde acest produs la preţul de 3.306 lei şi aici mă refer la varianta 3G cu 32 GB memorie internă.
Terminalul este unul cu design neobişnuit, cel puţin pentru o tabletă Android... imaginaţi-vă un telefon Nokia X7 supradimensionat, cu colţuri rotunjite şi veţi avea o idee la ce mă refer. Motorola Xoom 2 este o tabletă destul de subţire şi uşoară, măsurând 8.8 mm în grosime şi cântărind 599 grame. Marginile sale au o textură cauciucată la prima vedere, dar acesta este de fapt plastic, care înglobează din păcate şi butoanele de volum şi pe cel On/Off. Spun din păcate, deoarece acestea sunt destul de greu de apăsat şi găsit pe suprafaţa laterală prea uniformă, o meteahnă pe care dacă nu mă înşel o avea şi primul Xoom, chiar dacă butoanele erau plasate altfel.
În partea inferioară a tabletei găsim portul HDMI şi pe cel micro USB, în vreme ce în partea din spate-sus se afla difuzoarele stereo, iar tot în spate, în mijloc se afla camera de 5 megapixeli cu bliţ LED. Tableta este destul de rezistenţă şi are un feeling plăcut în mâna utilizatorului, iar folosind-o pe vreme de viscol mi-am făcut griji pentru integritatea sa, pentru că mai apoi să aflu că device-ul beneficiază de o protecţie împotriva stropirii şi a prafului aplicată de către Motorola. Protecţia împotriva lichidelor a fost aplicată circuitelor din interior acestui device, în cazul în care vă întrebaţi.
Trecând la aspectul hardware, aflaţi că Xoom vine cu un display IPS LCD de 10.1 inch, cu rezoluţie de 1280 x 800 pixeli şi protecţie Gorilla Glass, plus un procesor TI OMAP dual core de 1.2 GHz, difuzoarele anterior menţionate, slot microSD şi variante de stocare de 16 sau 32 GB. Avem la dispoziţie şi 1 GB RAM, WiFi, Bluetooth 2.1, conectivitate 3G, un accelerometru, giroscop, busola, barometru, A-GPS şi DLNA. Aflaţi că atât slotul microSD cât şi cel SIM se afla ascunse în partea inferioară a tabletei, acoperite cu un capac special. Bateria terminalului este una de 7000 mAh, care oferă cam 8-9 ore de funcţionare pentru acest device, deci foarte rezonabil pentru o tabletă Android.
Ca sistem de operare avem Honeycomb 3.2 şi o promisiune că vom primi actualizarea la Android 4.0 Ice Cream Sandwich cât de curând posibil. Tind să cred că acest lucru se va întâmpla mai rapid decât ne aşteptam, Motorola fiind cumpărată anul trecut de către Google şi având prioritate la actualizări, astfel că prima tabletă Xoom deja a primit Android ICS că update. Trecând la aspectul multimedia, tehnologia IPS LCD îşi face bine treaba, oferind unghiuri bune de vizualizare, deci o experienţă de playback video demnă de aprecieri. Pentru cei care au nelămuriri, în recenzia noastră video playback-ul acelui trailer pentru filmul "In Time" nu avea sunet din cauza unor probleme de codec-uri, dar cu un player din Android Market precum Qq Player se rezolvă problema.
Continuând în segmentul de playback, am fost plăcut impresionat de experienţa audio de pe tableta, iar difuzoarele sale sunt destul de puternice în comparaţie cu alte modele. Totuşi, nu totul este perfect, deoarece spatele tabletei vibrează atunci când volumul este dat la maxim, iar basul tinde să zbârnâie într-o melodie mai ritmata. Avem la dispoziţie şi posibilitatea de a face streaming, atât prin aplicaţia incorporata Motocast, cât şi prin softul Skifta, pe care noi vi l-am prezentat în recenzie. Am instalat Skifta atât pe Motorola Xoom 2, cât şi pe telefonul Samsung Galaxy Nexus şi tot ce am avut de făcut a fost să conectăm ambele terminale la aceeaşi reţea WiFi şi să pornim aplicaţia. Apoi am putut face browsing în galeria foto, prin clipurile video şi melodiile de pe fiecare terminal şi să le privim/ascultăm pe celălalt fără probleme. Să ţineţi minte această aplicaţie, mai ales pentru că Galaxy Nexus vine fără vreun soft DLNA dedicat.
Mai remarc la Xoom 2 şi prezenţa unui led infraroşu în partea superioară, astfel că tableta poate fi folosită şi cu rol de telecomandă şi are şi o aplicaţie specială pentru această funcţie: Dijit. Ea vă oferă o bază de date foarte variată de modele de televizoare pe care le puteţi controla cu tableta. În ce priveşte sistemul de operare, nu pot să spun că Motorola a personalizat excesiv experienta software, în afară de lookul unor iconuri şi elemente ale interfaţei, precum butoanele clasice Android, Home, Back, Recent Apps, care îmi amintesc că design de cele din Ice Cream SAndwich.
În rest avem câteva aplicaţii specifice Motorola şi un bonus reprezentat de o funcţie de luat notiţe mereu activă în partea inferioară-dreapta a ecranului. Odată apăsată ea vă oferă trei opţiuni, printre care şi Evernote şi o aplicaţie pentru luat notiţe cu foarte multe opţiuni. Ea va permite să desenaţi, să ştergeţi ce aţi scris/desenat, să faceţi input de text folosind tastatura virtuală a tabletei, să copiaţi fotografii şi multe altele. Ce am apreciat la Honeycomb pe acest device este că nu am avut probleme cu lagul şi nu am avut parte de vreun Force Close la aplicaţiile Android, aşa cum păţeam pe Sony Tablet S, spre exemplu.
De la Gmail la Google Maps şi de la Android Market, la YouTube, Calendar şi Contacts, toate aplicaţiile Google au funcţionat excelent, ca şi jocurile pe care le vedeţi la finalul recenziei. Trecând la aspectul cameră, am avut la dispoziţie un senzor de 5 megapixeli care s-a comportat rezonabil pentru o tabletă, zic eu. Iată o mostră foto şi aflaţi că aveţi la dispoziţie în softul camerei câteva efecte de culoare, opţiuni pentru balansul de alb, setări de bliţ şi alte opţiuni de captură foto.
Mai jos vedeţi şi o mostră video, cu menţiunea că Xoom 2 este capabil de captură 1080p şi 720p la 30 fps:
Tableta dispune şi de o cameră frontală de 1.3 megapixeli, pentru videoconvorbiri. În ce priveşte experienţa de gaming, am fost mulţumit să testez un joc de karting, care şi-a făcut treaba excelent, deşi este doar o clonă după un joc mai vechi de PlayStation şi anume Crash Team Racing. Reţineţi şi că puteţi conecta un joystick la tableta, că de altfel şi la orice altă tableta Honeycomb şi asta via USB. Abia aştept să văd ce poate Xoom 2 odată ce va primi actualizarea la Ice Cream Sandwich.
Şi iată şi marele moment al verdictului, cel în care aflaţi părţile pozitive şi pe cele negative ale device-ului. Iată ce mi se pare bun la Motorola Xoom 2:
volumul ridicat al tabletei
interfaţa fluidă şi fără lag
32GB şi conectivitate 3G
unghi bun de vizualizare pentru ecran
protecţie împotriva ploii/lichidelor
durata bună de viaţă a bateriei
conectivitate infraroşu
streaming wireless eficient
Şi dacă mă întrebaţi ce nu am apreciat la cea mai nouă tableta Motorola, veţi afla că este vorba despre:
preţul puţin cam prea piperat pentru o tabletă Android similară cu rivalii săi
partea din spate vibrează la volum ridicat al muzicii
tableta se încarcă destul de greu
butoanele laterale sunt greu de găsit pe partea plastificata
ar fi putut fi totuşi lansată cu Android 4.0
Motorola Xoom 2 şi-ar fi meritat poate preţul dacă se lansă vara trecută, dar în acest moment el trebuie să mai scadă puţin pentru că tableta să fie privită ca un competitor real pentru iPad 2, Samsung Galaxy Tab 10.1 sau chiar şi primul Xoom, acum că are Android 4.0. Imaginaţi-vă numai că la preţul de 3.306 de lei puteţi cumpăra aproape 6 tablete Allview cu performanţe decente... În plus ni s-a promis de către Google o tabletă Nexus de 200 de dolari pentru acest an şi avem aşteptări mari aici, în special de la Motorola. Nu spun că Xoom 2 nu este o tabletă bună, ba din contră, doar că nu şi-a găsit cel mai bun moment pentru a intra pe piaţă...
Allview Alldro Speed este una dintre cele mai noi tablete ale companiei braşovene Allview, care ne-a oferit device-ul în teste în acest început de an. Avem aici de-a face cu o tabletă din segmentul accesibil de preţ, care costă doar 649 de lei şi reuşeşte să ofere o parte din funcţiile pe care le găsiţi şi pe tabletele mai scumpe. Alldro Speed face parte dintr-o serie de tablete made în China şi branduite Allview, iar la modelele precedente v-am prezentat ce defecte şi avantaje am găsit şi pot spune că acest model aduce în sfârşit o îmbunătăţire.
Tableta rulează în continuare un OS pe care îl asociez mai degrabă cu un telefon decât cu o tabletă şi anume Android 2.3, ca şi predecesorul său testat de noi cu câteva luni în urmă. Gadgetul are un profil slim, la cei 9.9 mm ai săi şi este foarte uşor, la 392.2 grame. Tableta are o carcasă plastificată şi va aduna multe amprente, atât pe partea din spate, cât şi pe cea frontală. Prima problemă observată este faptul că display-ul devine inutilizabil în bătaia directă a luminii soarelui, ceea ce vedeţi şi în recenzia video. Un alt aspect deranjant îl reprezintă butoanele touch laterale, care necesită ceva presiune pentru a interpreta apăsarea utilizatorului. De asemenea m-a deranjat că aceste butoane nu se aprind atunci când este întuneric, dar pentru asta mai avem un set de controale on-screen, care înlocuiesc la fix butoanele Home, Back şi Menu.
Revenind la design, lookul este clasic: tableta dreptunghiulară neagră şi plastificată cu butoane fizice pentru volum, buton ON/OFF, port HDMI, port mini USB şi jack audio pentru căşti. Avem şi un slot TF card la dispoziţie şi o cameră frontală VGA, dacă aveţi chef de videoconvorbiri. La preţul de 649 de lei tableta nu include şi o cameră principală, deci nu putem fotografia cu ea. Asta nu înseamnă că nu vine cu o aplicaţie galerie în care ne putem privi fotografiile stocate pe Alldro Speed, le putem edita sau da zoom.
În ce priveşte hardware-ul, avem de-a face cu o tabletă cu ecran de 7 inch, 16:9, cu rezoluţie de 800 x 480 pixeli, cu un procesor Cortex A8 de 1.2 GHz şi un GPU Mali 400 4 core, care pe hârtie promite o experienţă de gaming rezonabilă. În realitate... lucrurile nu stau chiar aşa, dar nici foarte rău. Avem şi 4 GB memorie internă la dispoziţie şi 512 MB RAM DDR3. Alte dotări includ WiFi şi o baterie Li-Ion de 3100 mAh, care asigură în jur de 5 ore de funcţionare pentru device. Allview a promis că va lansa şi un dongle 3G pentru acest model, care să îi asigure şi conectivitate 3G pe lângă WiFi şi a mai promis că va oferi şi actualizarea la Android 4.0 Ice Cream Sandwich pentru Speed.
De remarcat un aspect la bateria tabletei: ea va necesita un timp deosebit de lung pentru încărcare, uneori chiar 3-4 ore, ceea ce poate fi deranjant dacă vă pregătiţi pentru o excursie şi sunteţi presaţi de timp. Allview Alldro Speed este capabil de streaming video prin DLNA, vine cu difuzoare stereo care se descurcă decent la capitolul playback audio şi cu posibilitate de playback video pentru fişiere AVI, MKV şi MP4. În plus beneficiem şi de suport DiVX şi Xvid, iar playback-ul video arată bine pe ecranul de 7 inch, după cum se vede şi în recenzia noastră video.
Trecând de aspectul multimedia, descoperim experienta software obişnuită a lui Android 2.3, cu o bară de notificare drag and drop din partea superioară a ecranului, cu widgeturi de toate formele şi mărimile şi cu posibilitatea de slide cu degetul pe ecran între meniurile Home. Aici îşi poate făcea apariţia un uşor lag, care se simte foarte mult atunci când aveţi tableta în standby şi apăsaţi pe butonul On/OFF. Veţi pierde între 2 şi 4 secunde aşteptând să apară imaginea din nou pe ecran şi veţi fi tentat să apăsaţi din nou pe On/OFF, intrând astfel într-un ciclu de lag. Totuşi, după o perioadă îndelungată de utilizare a tabletei îi veţi învăţa micile chichiţe.
Trebuie să recunosc că fie m-am obişnuit eu cu micile probleme, fie acest model este mai evoluat, dar parcă aceste mici întârzieri, laguri şi uşoare blocaje nu au fost atât de deranjante ca la alte tablete ieftine sau alte modele Allview. Terminalul oferă acces complet la experienţa Android, inclusiv Google Maps, Gmail, YouTube, Android Market, Calendar, o listă de contacte şi aveţi la dispoziţie şi aplicaţii de socializare, pe care trebuie totuşi să le descărcaţi din Android Market. Facebook şi Twitter funcţionează şi arata excelent pe ecranul de 7 inch, chiar şi în cele mai noi versiuni ale lor, cele mai solicitante şi pretenţioase la capitolul resurse.
Şi fiindcă tot am menţionat resurse, un Task Killer/Manager este de bază pe tableta, care nu are dotările destul de impresionante să nu se cramponeze de rularea simultană a 3-4 aplicaţii. Browserul device-ului este cel standard din Android 2.3 şi se descurcă rezonabil la încărcarea site-urilor şi la trecerea de la un tab la altul. Atunci când primiţi tableta ea va veni cu o serie de aplicaţii ale unor ziare romaneşti preinstalate, majoritatea simple scurtături către varianta web a respectivelor publicaţii.
Avem la dispoziţie şi Apply Store, magazinul de aplicaţii de la Allview şi încă un magazin de softuri, 1 Mobile, pe care vi l-am prezentat pe scurt în recenzia video. Tastatura virtuală de pe Allview AllDro Speed este comodă, atât în mod portrait, cât şi în landscape. La finalul recenziei am testat şi câteva aplicaţii, precum cea oficială Wikipedia, lansată cu doar câteva zile în urmă, dar şi aplicaţia Solar Explorer, care prezintă detaliat tot sistemul solar, cu fiecare planetă şi sateliţii săi în parte. Am încheiat cu noul Angry Birds Seasons, o ediţie aniversară pentru noul an chinezesc, cel al Dragonului. De asemenea, am prezentat şi un joc de baschet destul de atractiv.
Iată că a venit şi momentul concluziilor, în legătură cu Allview Alldro Speed. Tableta mi-a plăcut mai mult decât alte modele similare de la Allview şi luând în considerare preţul, avem chiar o opţiune decenta aici. Iată argumentele pro:
funcţiile de bază ale unei tablete sunt oferite şi aici, într-un pachet mai ieftin
avem HDMI, streaming wireless şi posibilitate de playback video variat
mai puţin lag decât la alte tablete ieftine
experienţa de socializare nu este ştirbita în vreun fel
tableta este uşoară, subţire şi uşor de ţinut în mână
cu un task killer experienţa de utilizare devine foarte user-friendly
Şi iată şi ce neajunsuri am descoperit la acest device:
ecranul nu se comportă prea bine în bătaia soarelui
butoanele laterale touch nu se iluminează şi nu răspund bine la comenzi
viaţa bateriei nu este impresionantă, iar tableta se încarcă greu
apare uneori lagul, mai ales la ieşirea din standby, când se aprinde ecranul
sistemul de operare putea fi unul mai nou
nu avem prea multe aplicaţii dedicate unice
volumul audio putea fi mai bun
În concluzie, luând în calcul aceste argumente pot spune că vă recomand tableta Allview AllDro Speed, comparând-o cu alte terminale Allview de până acum, dar înainte să luăm o decizie calculată ar trebui să aruncăm o privire şi în tabăra rivalilor de la Evolio şi la al lor Evotab 2. Reţineţi că AllDro Speed costă 649 lei şi o găsiţi la vânzare la retailerii locali şi pe site-ul Allview.
Odată cu intenţia Nokia de a cuceri "următorul miliard de utilizatori" a venit şi un trend de a crea telefoane low end care să vină cu funcţii de smartphone. Astfel, să nu fiţi surprinşi dacă un telefon low end S40 are acum procesor de 1 GHz şi posibilitate de socializare via Facebook... Este şi cazul lui Nokia Asha 303, unul dintre cele 4 terminale Asha anunţate de finlandezi în toamnă anului trecut la Nokia World 2011. Acest model ne-a fost oferit în teste de către QuickMobile.ro, care îl vinde la preţul de 649 lei.
Avem de-a face cu un handset touch and type cu tastatură QWERTY cu 4 rânduri şi cu un design care aminteşte mai degrabă de un device mid-end, decât de unul low-end. Telefonul măsoară 13.9 mm în grosime, adică mai mult decât dublu faţă de cel mai subţire smartphone din lume şi cântăreşte doar 99 de grame, deci este foarte uşor. Nokia Asha 303 este promovat cu ajutorul lui Angry Birds, de aceea vine cu un abţibild cu faimosul joc lipit peste ecran. Primiţi şi 15 nivele gratuite ale jocului preinstalat pe device, dar pentru restul trebuie descărcată aplicaţia full, contra cost.
Revenind la design, handsetul ni se prezintă cu obişnuitele porturi audio, microUSB, cel pentru alimentare, un slot microSD, 2 butoane de volum şi un buton de blocare a ecranului. Sub ecran se află 4 butoane fizice, două pentru apelare şi respingerea apelurilor, unul pentru funcţia muzicală şi unul pentru mesaje. Acest model ASha foloseşte un display touch de 2.6 inch, cu rezoluţie de 320 x 240 pixeli, deci nu prea impresionant, dar măcar răspunde bine la comenzi. Telefonul vine la pachet cu un card microSD de 2 GB, iar dotările sale mai includ şi 256 MB ROM, 128 MB RAM, un procesor de 1 GHz, conectivitate HSDPA de până la 10.1 Mbps, WiFi şi Bluetooth 2.1. Telefonul vine fără GPS şi va folosi triangularea releelor de telefonie pentru localizarea utilizatorului.
Avem pe acest device şi radio stereo FM şi o cameră de 3.2 megapixeli cu focus fix şi detectare facială, dar fără bliţ şi cu suport pentru captură video VGA la 15 fps. Nu vă aşteptaţi la performanţe prea mari de la cameră, inclusă mai mult de dragul de a mai fi bifată o funcţie necesară. Mai jos aveţi o mostră foto şi video, iar cea foto este decentă, nimic mai mult.
Nokia Asha 303 foloseşte o baterie Li-Ion de 1300 mAh, care asigură 8 ore de convorbiri şi o zi sau chiar două de utilizare. Telefonul operează în reţele quad bând GSM/GPRS/EDGE şi pentaband 3G, iar calitatea convorbirilor este foarte bună pe acest terminal. Nici difuzorul principal din spate nu e de lepădat, după cum se aude şi în recenzia video, volumul său fiind ridicat şi melodiile auzindu-se clar şi fără probleme cu basul. Playback-ul video este rezonabil, în măsura în care poate fi pe un ecran atât de mic.
Trecând la funcţionalitatea software, handsetul vine fără un OS consacrat, bazându-se totuşi pe platforma S40, care ne oferă un ecran principal plin de widgeturi personalizabile. Nu aveţi la dispoziţie homescreen-uri între care să faceţi swipe, iar dacă faceţi totuşi acest gest, swipe va fi asociat cu intrarea în aplicaţii sau în altă zonă a telefonului, precum galeria foto. Printre widgeturile pe care le puteţi plasa pe ecranul principal se număra contacte favorite, dată şi ora, funcţia de socializare oferită de Nokia, setările sau calendarul, de exemplu.
Iconurile din S40 îmi amintesc uşor de cele din Symbian Anna şi se vede clar că şi modelele low end de la Nokia evoluează încet dar sigur, în pas cu cele high end. Nokia Asha 303 nu dispune de senzor de proximitate, dar vine cu suport DivX şi Xvid, în cazul în care vă întrebaţi. Telefonul nu dispune nici de multitasking, astfel că de îndată ce porniţi o funcţie/aplicaţie, o veţi opri doar părăsind-o sau apăsând pe butonul End Call pentru a o închide.
Funcţia de socializare de pe acest handset low end îşi face treaba excelent şi nu cred că am fost vreodată mai mulţumit de un telefon din această gamă, când vine vorba de socializare. Facebook şi Twitter sunt prezentate într-o interfaţă simplistă, care pune zona în care puteţi posta un status nou la îndemână (în partea superioară a ecranului) şi afişează update-urile de status într-o formă prescurtată. Vă mai puteţi autentifica şi în Orkut şi Flickr, dacă doriţi. Şi emailul este uşor de verificat şi puteţi răspunde imediat la mailuri folosind funcţia asociată de pe acest terminal. Obişnuitele utilitare sunt şi ele prezenţe, de la calendar la cronometru, notiţe, lista de cumpărături, convertor de unităţi, dicţionar şi altele.
Putem crea şi foldere dacă dorim şi accesă o multitudine de setări. Apăsând în partea superioară a ecranului putem schimba profilul telefonului, setându-l pe Silenţios, Tare sau alte opţiuni. Şi felul în care arată meniul Home poate fi personalizat folosind unul dintre shortcut-urile din partea inferioară a ecranului. Trecând la browser, acesta este noul Nokia Browser, care comprimă datele pentru a economisi abonamentul utilizatorului. El afişează o variantă de bază pentru fiecare site şi cu un ţap pe ecran puteţi mări textul şi ajunge în zona site-ului pe care doriţi să o vedeţi. Avem şi YouTube la dispoziţie, într-o variantă care deşi este inclusă în browser arată mai bine decât pe Symbian 3 de exemplu.
Că aplicaţii am testat pe acest device Angry Birds, evident cu un pic de lag în gameplay şi cu o uşoară întârziere a sunetului faţă de imagine. În plus, sunetul pare mai degrabă unul MIDI decât un format mai răsărit. Am testat şi un joc cu maşini, unul cu grafică neglijabilă pe care îl vedeţi în recenzia video şi care îmi aminteşte de mijlocul anilor 90. Alte aplicaţii interesante sunt cea care ne învaţă despre problemele climei şi naturii şi care vine cu handsetul la pachet. O vedeţi de asemenea în recenzia video, împreună cu un software pentru cei pasionaţi de chitară, la pachet cu metronom, lista de acorduri, poziţii pe grif şi altele.
Per total Nokia Asha 303 oferă tot ce oferă un smartphone dar într-un ambalaj modest şi fără pretenţii şi un design care nu inspiră deloc senzaţia de telefon ieftin şi cu funcţii modeste. Iată ce am apreciat la acest telefon:
nu arată ca un telefon ieftin şi low end
tastatură QWERTY comodă
volumul difuzorului ridicat
calitatea convorbirilor bună
durata de viaţă a bateriei bună
serviciile de socializare funcţionează OK chiar şi pe ecranul mic
S40 personalizabil cu widgeturi
Şi dacă mă întrebaţi ce nu prea am apreciat la acest model, mă voi gândi la următoarele:
lagul ocazional, mai ales în aplicaţii
unele aplicaţii instalate din Nokia Store nu funcţionează
camera care putea fi totuşi puţin mai bună, în ciuda faptului că Asha 303 este un low end
lipsa GPS-ului
bateria putea dura totuşi mai mult şi putea fi mai mare, profitând de grosimea handsetului
Nokia Lumia este deja o serie de telefoane din tabăra producătorului finlandez, incluzând în acest moment deja 3 modele: Nokia Lumia 800, Nokia Lumia 900 şi Nokia Lumia 710. Despre primul v-am vorbit destul şi aveţi şi o recenzie detaliată pe Mobilissimo, în vreme ce al doilea de abia a fost anunţat şi ar putea rămâne doar în SUA. Suntem aici să îl analizăm pe al treilea, pe tinerescul Nokia Lumia 710, un telefon pentru tineri şi adolescenţi, după cum o dovedesc funcţiile sale, designul şi preţul. Acest device ne-a fost oferit în teste de către Quickmobile, care vinde telefonul la preţul de 1.499 lei.
Cu acest preţ terminalul intră în segmentul mid-range şi nu ridică prea multe pretenţii, păstrând majoritatea specificaţiilor pe care le au şi celelalte modele Windows Phone. Avem de-a face cu un terminal destul de gros, cu o talie de 12.5 mm, aproape dublu faţă de cel mai subţire telefon din lume, cel produs de Huawei şi prezentat la CES. Lumia 710 cântăreşte 125.5 grame, cu 25% mai mult decât un alt telefon pe care vi l-am prezentat recent, Nokia 700. În ce priveşte designul, sare în ochi întâi partea plastificată din spate, care serveşte drept capac al bateriei şi care înglobează şi butoanele pentru volum şi pe cel pentru cameră.
Acest capac din plastic este foarte uşor de desprins, uneori prea uşor, astfel că se va mai întâmplă să îl lăsaţi neatașat complet şi el va scârţâi sau va fi predispus la a se desface brusc. Cu această zonă din plastic şi cu întreaga idee de a schimba capacul cu unul de altă culoare oricând aveţi o nouă stare de spirit, telefonul îmi aminteşte uşor de Samsung Corby, dar la un preţ de 4-5 ori mai mare. Nu prea am apreciat capacul acesta, deoarece butoanele pe care le încorporează nu au un feedback chiar excelent şi trebuie apăsate temeinic pentru a răspunde cum trebuie la comenzi.
Noi am avut la teste varianta galbenă a lui Nokia Lumia 710, dar găsiţi carcase-spate şi pe roz, albastru şi alb. Acest model Lumia foloseşte un buton alungit plasat sub display-ul touch, iar acest buton fizic are 3 zone de apăsare, fiecare cu obişnuitele funcţii din Windows Phone: Back, Home şi Search. Pentru cei obişnuiţi cu butoane capacitive această experienţă va fi una învechită, dar mie mi se pare old-school şi binevenită această experienţă tactilă fizică. Integrarea difuzorului este oarecum bizară în partea din spate, el fiind prea uşor de acoperit, deoarece i se rezervă doar un mic spaţiu din acea "grilă de aerisire" difuzorului...
Din start trebuie să menţionez ce îi lipseşte acestui Lumia, în sensul de funcţii pe care şi le-ar fi dorit oricine pe un telefon al anului 2012: camera frontală şi slot microSD. Trebuie să ne mulţumim cu 8 GB memorie internă şi dacă tot am trecut la specificaţii, terminalul vine cu un display TFT ClearBlack de 3.7 inch, cu obişnuita rezoluţie de 480 x 800 pixeli. Handsetul foloseşte 512 MB RAM şi suporta conectivitate HSDPA cu viteze de până la 14.4 Mbps, WiFi şi Bluetooth 2.1.
La interior descoperim un procesor single core Scorpion de 1.4GHz şi GPU-ul Adreno 205, care se descurcă rezonabil la capitolul grafică. Telefonul foloseşte un slot microSIM, exact ca şi Nokia Lumia 800, Nokia Lumia 900 şi iPhone 4S. Dotările lui Lumia 710 mai include şi un accelerometru, busola digitală, senzor de proximitate, radio FM stereo, A-GPS şi un sistem de anulare a zgomotului de fond. Astfel, convorbirile se aud excelent şi nu am nimic de reproşat la acest capitol. Noul Lumia dispune de o baterie Li-Ion de 1300 mAh, care oferă cam 7 ore de convorbiri şi o zi de funcţionare în regim normal.
Trecând la segmentul multimedia, la capitolul audio nu sunt foarte impresionat de difuzorul din spate, care nu se aude nici foarte clar, nici foarte tare. Având în vedere tradiţia bună a Nokia de a ne asurzi cu device-urile sale era binevenită o dotare mai puternică. Că player media avem clasicul Zune, care concentrează atât podcasturi, clipuri YouTube, melodii, clipuri video şi aplicaţii muzicale. Printre acestea din urmă se numără şi Lumia Music, probabil funcţia mea preferată de pe Nokia Lumia 710. Odată ce porniţi aceasta aplicaţie şi vorbiţi sau aveţi lângă un radio, casetofon, telefon, PC, sau orice altă sursă de zgomot sau muzică, telefonul va afişă un model colorat care îşi va schimba forma în funcţie de sunetele captate.
Astfel, dacă faceţi ca mine în recenzia video şi puneţi un alt telefon cu o melodie lângă un Lumia 710 cu aplicaţia Lumia Music pornită veţi avea o veritabilă discotecă la purtător. Şi acum imaginaţi-vă câţiva tineri modele Lumia 710 în mâna într-un pub sau club - asta numesc eu socializare muzicală şi aici felicit Nokia pentru acest mic detaliu. Trecând la secţiunea video, Zune vă va da de furcă pe PC încercând să convertească video-urile într-un format friendly pentru telefonul vostru, iar la un moment acelaşi Zune a refuzat pur şi simplu de 3 ori la rând să îmi copieze clipuri pe handset. Astfel, am recurs la YouTube, la clipuri High Quality, care se văd excelent în mod fullscreen pe Nokia Lumia 710, deci nimic de reproşat la capitolul multimedia.
Trecând la cameră, avem aici la dispoziţie un senzor foto de 5 megapixeli cu autofocus, bliţ LED, geotagging, detectare facială şi suport pentru captura video 720p la 30 fps. De remarcat faptul că fotografiile realizate cu acest telefon sunt mediocre, după cum se vede mai jos, totuşi captura video este destul de bună.
Aveţi aici şi o mostră video, iar Lumia 710 a impresionat plăcut la acest capitol, descurcându-se neaşteptat de bine, fie că e vorba de balansul de alb, de stabilitatea imaginii sau de filmarea în condiţii de vânt puternic:
Interfaţa camerei este cea clasică din WP7.5 şi avem şi posibilitatea de a salva setările, funcţie care lipsea în WP7. Şi fiindcă am menţionat sistemul de operare, acesta este Windows Phone 7.5 Mango, pe care îl ştiţi deja din recenziile lui HTC Titan şi Nokia Lumia 800. El aduce un browser web nou, cu bară de adrese în partea inferioară, include şi funcţie copy/paste, un multitasking eficient declanşat prin ţinerea apăsată a butonului Back şi tile-uri dinamice în interfaţa Metro.
De socializare se ocupă Hubul People, unde vă veţi toate contactele din Facebook, plus tweeturile pe care le dau apropiaţii şi schimbările de status pe FB. Dacă vreţi să socializaţi mai abitir aveţi şi aplicaţii Facebook şi Twitter dedicate în Marketplace. Bing ne oferă obişnuită sa suita, cu un Maps care continuă să nu impresioneze, o funcţie de recunoaştere a melodiilor în stil Shazam, o funcţie de scanare de coduri de bare şi taguri şi faimosul motor de căutare, care recent pare că ar fi depăşit Yahoo că popularitate.
Experienţa Windows Phone este la fel de completă pe acest model midrange de telefon ca şi pe orice alt device, deşi la un moment dat ecranul de blocare al handsetului avea puţin lag atunci când încercaţi să reveniţi în meniul principal. Experienţa de gaming a fost una plăcută, iar jocurile din secţiunea Xbox Live, descărcate din Marketplace sunt mereu plăcute, fie şi în varianta trial. Vedeţi în recenzia video şi o modalitate de a găsi eficient zboruri cu avionul în zona voastră şi un soft pentru cei pasionaţi de seriale TV.
Acum că a venit momentul concluziilor aflaţi că la acest telefon îmi plac următoarele lucruri:
uşurinţă de utilizare
sistemul de socializare prin Hubul People
calitatea filmărilor
calitatea convorbirilor
experienţa de gaming/playback multimedia plăcută
Şi dacă mă întrebaţi ce nemulţumiri am şi ce neajunsuri are Lumia 710, iată-le punctual:
capacul bateriei are feeling ieftin, fragil şi prea similar cu conceptul din spatele lui Samsung Corby
butoanele plastificate sunt greu de apăsat
fotografiile camerei de 5 MP nu impresionează
difuzorul ar putea fi mai bun
preţul nu chiar accesibil pentru publicul ţintă (tinerii)
Per total dacă vreţi să vă începeţi aventura în segmentul Windows Phone, Nokia este o alegere bună, dar reţineţi că funcţii şi specificaţii similare găsiţi şi pe modele din 2010, cu acelaşi OS la bord! Sunt sigur că preţul va mai scădea şi că acest device va deveni cu adevărat unul pe care îl vom vedea în fiecare ghiozdan şi poşeta.
Prima recenzie Mobilissimo.ro pe 2012 este cea a telefonului Motorola Pro şi a trecut ceva timp de la ultimul device touch and type deci sosirea sa în teste a fost binevenită. Terminalul ne-a fost furnizat de către cei de la QuickMobile, care oferă spre vânzare acest terminal la preţul de 985 de lei. După cum observaţi şi în titlu este inevitabilă comparaţia cu un BlackBerry, sau chiar cu un telefon Nokia din Seria E. Haideţi totuşi să aflăm dacă este cazul să facem astfel de paralele...
În primul rand acest handset este destul de gros şi greu încât să nu facă neapărat cu ochiul unui împătimit de Samsung Galaxy S II, de exemplu... Şi apoi e problema sistemului de operare învechit (Froyo), dar mai avem până acolo. Motorola Pro măsoară 11.7 mm în grosime, cântăreşte 134 de grame şi vine cu o tastatură QWERTY cu 4 rânduri, un display touchscreen TFT de 3.1 inch, care suporta o rezoluţie de 320 x 480 pixeli. Tastele fizice ale lui Motorola Pro pot părea înghesuite la prima vedere, dar nu am avut probleme în a scrie rapid folosindu-le, chiar dacă sunt posesor de degete groase. Observaţi şi că tastele au o uşoară proeminentă, că le conferă un soi de formă de piramidă, astfel că sunt mai uşor de apăsat.
Telefonul vine cu un slot microSD şi cu un card de 8 GB la pachet, iar dotările sale mai includ şi conectivitate HSDPA cu posibilitate de download la viteze de până la 10.2 Mbps, plus WiFi, DLNA şi Bluetooth 2.1. Drept procesor Motorola Pro foloseşte un TI OMAP 3620-1000 de 1 GHz, mai mult decât suficient pentru nevoile sale, însoţit de un GPU PowerVR SGX530, dar nu vă aşteptaţi la sesiuni de gaming prea intense prin intermediul acestuia, mai ales pe aşa o diagonală mică.
Motorola Pro nu dispune de o cameră secundară, frontală pentru videoconvorbiri, iar lista de dotări hardware a acestui device touch and type este întregita de un accelerometru, busola, GPS şi o baterie Li-Ion de 1420 mAh, care asigură cam 8 ore de convorbire. Din păcate veţi prinde cu greu o zi de utilizare cu acest handset, a cărui baterie se termină destul de rapid dacă staţi pe WiFi, descărcaţi aplicaţii, va mai şi jucaţi şi faceţi şi fotografii.
Aflaţi că americanii au beneficiat de acest smartphone cu multe luni înaintea europenilor, deci la noi a ajuns foarte târziu acest model Motorola şi apoi urmaşul sau Motorola Pro+. Un aspect pe care l-am remarcat la acest telefon este atenţia la detalii, astfel că spre exemplu marginea metalică din jurul său, cea cromata este ceea ce englezul ar numi "a nice touch". Puţină eleganță la un aşa preţ şi cu aşa un OS învechit este o consolare destul de OK, nu credeţi? Şi fiindcă tot am menţionat sistemul de operare, acesta este vechiul Android 2.2 Froyo, iar dacă aţi pus mâna măcar o dată pe un device Android 4.0 vă veţi simţi privat de multe funcţii moderne când îl veţi folosi pe Motorola Pro.
Mai trebuie remarcat un aspect: cel al butoanelor touch capacitive de sub ecran. Ele nu sunt integrate într-un mod prea inteligent, astfel că vă veţi lovi degetele de marginea superioară a tastaturii şi nu veţi avea răspunsul dorit la apăsarea butonului Home, Back sau Menu spre exemplu. Ecranul acestui telefon este destul de luminos, dar culorile sale sunt destul de spălăcite, plângere pe care o am şi cu privire la fotografiile realizate cu acest Motorola.
În partea sa din spate avem o cameră de 5 megapixeli, cu posibilităţi modeste şi cu autofocus, bliţ dual LED şi suport pentru captura ideo 480p la 30 fps. Camera se comportă rezonabil doar în condiţii de luminozitate bună, deci luaţi-vă adio de la fotografii prea clare făcute în casă, mai ales într-o zi cu nori sau seara cu luminile aprinse. Găsiţi mai jos o mostră foto şi video, dacă sunteţi curioşi.
Revenind la software pentru o clipă, aflaţi că pentru a putea accesa telefonul trebuie să vă faceţi întâi un cont Motoblur. Motoblur este şi numele UI-ului de pe acest device, unul cu 7 ferestre Home, cu obişnuitele widgeturi din Android 2.2, unele unice pentru Motorola. Ce mi-a plăcut este faptul că putem redimensiona widgeturile şi am apreciat şi complexitatea playerului sau audio. Acesta integrează atât o modalitate de căutare a versurilor în vreme ce ascultăm melodia, cât şi o funcţie omoloagă pentru Shazam (Soundhound), o posibilitate de a căuta artişti şi videoclipuri şi o funcţie de socializare/stalking. Aceasta din urmă presupune pur şi simplu să accesez o hartă în stil Google Maps pe care văd ce mai ascultă lumea de pe tot mapamondul. România este inclusă, după cum se vede şi în recenzia video.
Playback-ul audio pe acest telefon are un volum ridicat, deci nimic de reproasat la acest capitol, în vreme ce la playback-ul video avem parte de o rezoluţie maximă suportată de 800 x 480 pixeli, deci nu vă aşteptaţi să vizionaţi prea multe filme pe acest smartphone. Calitatea convorbirilor este foarte bună, deja un trademark pentru Motorola şi mai amintesc şi prezenţa unui buton fizic shortcut în partea dreaptă a terminalului. Pe acesta îl puteţi programa cu orice funcţie doriţi, de la calendar la cea pentru cameră.
În rest, experienta Android este cea obişnuită, cu un widget destul de simplist de socializare, care integrează Twitter şi Facebook, cu statusurile afişate sub formă de "pagini" între care daţi swipe. Browserul web este cel standard, iar telefonul mai vine şi cu funcţii care îi permit conectarea la PC sau la alte device-uri care suporta WiFi, pentru transfer de conţinuturi sau streaming. Sunt sigur că o actualizare la Gingerbread i-ar face tare bine acestui device şi nici pomeneală să vedem Ice Cream Sandwich pe Motorola Pro, din cauza posibilităţilor sale limitate. Poate un Value Pack?
Dacă sunteţi în căutarea unui telefon Android mid-end cu un preţ pe măsură şi mai ales unul cu tendinţe spre latura business, atunci Motorola Pro ar putea fi o soluţie. Reţineţi totuşi că aveţi şi variante mai bune, cum ar fi un Nokia E6 sau chiar şi un BlackBerry, în ciuda preţului mai mare. În aceeaşi zonă de preţ le amintesc şi pe Xperia Ray şi pe HTC ChaCha, ambele telefoane care mi-au plăcut mult şi care ar putea suplini experienţa lui Motorola Pro, fiind în acelaşi timp de 2 ori mai elegante şi mai comod de folosit. Trebuie să recunosc că în anul de graţie 2012 nu prea mai este loc de Motorola Pro pe piaţă, dar poate că unii doritori de telefoane business îi vor găsi o utilitate, mai ales dacă mai scade puţin preţul...
Mobilissimo.ro a avut un an mai ocupat ca oricând, oferindu-vă recenzii video şi text pentru cele mai importante tablete şi telefoane ale acestui an. Printre ele se număra super device-uri ca iPhone 4S, Samsung Galaxy S II, ASUS Transformer Prime, Galaxy Nexus şi multe, multe altele. Pentru toate acestea trebuie să le mulţumim retaileror care ni le-au furnizat şi aici pun accentul pe evoMAG.ro şi recent şi QuickMobile. Le mulţumim şi operatorilor de telefonie care ne-au oferit device-uri în teste şi firmelor de PR care ne-au furnizat terminalele foarte rapid, uneori chiar înainte de lansarea lor pe piaţă.
Nu pot spune că am avut o predilecţie anume pentru un anumit tip de device-uri, deoarece am trecut în revistă atât modele noi Android, cât şi Widnows Phone, iOS şi handseturi cu Symbian, plus o tablet cu webOS. Am testat telefoane low end de la Allview, modele dual-core care de abia apăruseră şi pe final de an şi o tabletă quad core. LG Optimus Black este un telefon single core a avut parte chiar de unul dintre primele reviewuri din lume chiar aici la Mobilissimo.ro, iar cu iPad 2 şi Galaxy S II ne jucam în aprilie, respectiv mai, deci destul de rapid în comparaţie cu lansarea lor internaţională.
Asta ca să nu mai vorbim de galeriile foto detaliate de la fiecare review şi galeriile foto (3D, pe ploaie, pe vânt, pe soare, la mare, la munte, la concert) realizate cu fiecare telefon sau tableta. Am deplâns soarta lui HP TouchPad atunci când acesta a fost anulat, l-am lăudat pe Nokia N9 când în sfârşit a adus un suflu proaspăt în tabăra Nokia şi am fost fascinat de HTC ChaCha şi de cât de uşor este să socializezi de pe el. Xperia Play a fost o mică dezamăgire, în vreme ce Samsung Galaxy S II a fost fermecător şi un companion de încredere, atunci când l-am luat cu mine la mare.
iPhone 4S a stat la noi puţin dar şi-a făcut treaba excelent şi a rămas în memoria noastră drept un handset de calitate, care nu cunoaşte ideea de lag şi care face pozele fantastic de rapid, mai rapid decât orice rival. A fost un an bun, un an plin de terminale de top, de evoluţia către dual core întâi şi apoi quad-core şi trebuie să felicităm aici producătorii de telefoane pentru capacitatea de inovaţie. Sper că v-au folosit recenziile noastre în selectarea viitorului telefon sau a viitoarei tablete şi vă mulţumim că aţi fost cu noi în 2011 şi pentru interesul arătat faţă de articolele noastre. Ne vedem în 2012 cu subiecte şi mai bogate şi recenzii mai multe!
Posesor şi utilizator (înrăit) de iPhone 3GS, am avut ocazia să petrec câteva săptămâni interesante în compania lui LG Optimus 7. Acesta este primul telefon Windows Phone 7 lansat în ţara noastră, disponibil prin...
Dacă HTC Desire HD (recenzie aici) a putut fi considerat la momentul apariţiei sale un succesor pentru HTC HD2, ei bine HTC HD7 are şi mai mult dreptul la acest titlu. La urma urmei vorbim despre telefonul care iniţial avea nume de cod HTC HD3,...
În vreme ce Nokia se pregăteşte de un anunţ istoric, am trecut peste experiența utilizării telefonului N8 şi am făcut trecerea la C7 pentru câteva zile, terminalul aflându-se pe masa noastră de teste. Acesta este un telefon...
Samsung Google Nexus S este mult mai mult decât încă un membru al familiei de telefoane Google sau o rudă a lui Samsung Galaxy S. Acest terminal este primul model cu Android 2.3 Gingerbread la bord şi un smartphone care va cuceri orice...
După ce am analizat atât LG Optimus 7, cât şi HTC HD7, facem un hattrick de telefoane Windows Phone 7, realizând şi recenzia video a lui Samsung Omnia 7. Avem de-a face cu un terminal complet, cu un design plăcut şi funcţii...
După cum probabil ştiţi deja, Nokia E7 debutează la această oră în România, fiind anunţat în cadrul unei conferinţe de presă din Bucureşti. Ei bine, iată că avem şi recenzia acestui smartphone Symbian^3 gata la timp...
Este cunoscut faptul că nivelul de customizare al celor de la HTC prin interfaţa Sense este unic şi greu de egalat, mai ales când vine vorba de terminale Android. Şi totuşi am fost surprinşi în cazul lui HTC Incredible S cât...
LG Optimus Black este unul dintre cele mai subţiri telefoane de pe piaţă, cu o grosime de puţin peste 9 milimetri, acesta fiind doar unul dintre atuurile sale. Am avut ocazia să testăm acest handset în ultimele două săptămâni,...
Prin amabilitatea celor de la evoMAG am reuşit să fim printre primii care au testat un Apple iPad 2, cea mai celebră tabletă a anului 2011. Produsul a fost aşteptat cu sufletul la gură şi a vândut nu mai puţin de 1 milion de unităţi...
Începem prin a mulţumi lui Florentin Marius pentru prezentarea acestui terminal, pe care ni l-a prezentat detaliat în cadrul iMeetup Bucureşti 2011 din weekendul trecut. Tableta a sosit de curând în oferta celor de la eMAG...
Allview Q1 GET este o premieră pentru producătorul românesc de telefoane care îl oferă, fiind primul telefon dual SIM 3G cu tastatura QWERTY din portofoliul său. După ce v-am prezentat acest model într-o experienţă de...
Anunţat la Mobile World Congress 2011 şi sosit în redacţia noastră nu cu mult timp în urmă, HTC Desire S va fi apreciat atât de posesorii primului Desire, cât şi de cei care nu au avut contact cu un smartphone HTC...
LG pare a se fi obişnuit cu recordurile, astfel că după ce am avut primul telefon din lume cu camera frontală de 2 megapixeli pe masa noastră de teste (LG Optimus Black), a venit momentul unei alte premiere. Este vorba despre LG Optimus 2X,...
Sony Ericsson Xperia Play este răspunsul multor ani de speranţe din partea gamerilor că vor vedea un telefon cu acelaşi potenţial grafic ca şi consola PlayStation Portable. Am avut ocazia să testăm acest terminal, primit în teste de la...
Samsung Galaxy S II este un telefon dual core care a reuşit performanţa de a fi aşteptat cu sufletul la gură aproape ca un iPhone nou. Terminalul ne-a încântat privirile încă din luna februarie, când am asistat la debutul...
Dacă deja am făcut cunoștiință cu primul telefon dual core din lume, LG Optimus 2X (recenzie aici) şi am avut ocazia să testăm şi deja faimosul Samsung Galaxy S II, ei bine nu puteam neglija un terminal precum HTC Sensation. Acest telefon...
BlackBerry PlayBook este o cunoștiință mai veche de-a noastră, fiind un model de tabletă care ne-a fost prezentat pentru prima oară în cadrul întrunirii iMeetup din urmă cu câteva săptămâni. Ei bine, de această dată...
După cum probabil ştiţi deja, dacă ne urmăriţi de ceva vreme am realizat cu câteva luni în urmă recenzia tabletei Allview AllDro, iniţial disponibilă cu Android 2.1 instalat. Ei bine, acum am primit în teste varianta...
Dacă e o tabletă care te poate face să uiţi că ai folosit/testat un iPad 2, atunci clar e vorba despre HTC Flyer. Departe de a fi tableta perfectă, acest prim model HTC reprezintă o opţiune foarte atractivă, mai ales dacă luăm în...
De la Nokia X7 aveam aşteptări foarte mari încă de când acest model a fost scăpat pe web într-un clip ce îl înfăţişa rulând jocul NFS Shift în 2010. Zvonurile afirmau că terminalul va avea un output...
HTC ChaCha este o surpriză plăcută, depăşind aşteptările noastre la toate capitolele. Cine ar fi crezut că un Facebook Phone este chiar mai mult decât atât? Prezentat în premieră la Mobile World Congress 2011 în...
Allview F2 Crony este o premieră pentru mine şi pentru Mobilissimo, fiind cel mai uşor telefon căruia i-am făcut recenzie până acum. Terminalul cântăreşte doar 73.6 grame şi are un design atractiv şi original în aceste...
După ce colegul Emil Dragota a aruncat o privire asupra tabletei Motorola Xoom şi a lui Honeycomb, am avut ocazia să petrec o perioadă îndelungată cu terminalul, rezultatul fiind recenzia de mai jos. Tableta oferită în teste de...
LG Optimus 3D este primul telefon 3D disponibil la nivel internaţional. Dacă în Japonia existau deja de ani buni astfel de terminale, acest nou model LG este primul care aduce pe piaţa internaţională tehnologia 3D stereoscopică. Telefonul...
E deja incontestabil faptul că tableta ASUS Eee Pad Transformer este un hit internaţional, deoarece a vândut 400.000 de unităţi pe lună în ultima perioadă. Astfel, creşte popularitatea lui Android 3.0 Honeycomb şi pe bună...
Dacă LG Optimus 3D a fost un telefon mobil de calitate, ale cărui efecte 3D m-au impresionat plăcut (în ciuda oboselii provocate ochilor), ei bine aveam aşteptări mari de la prima tabletă 3D din lume. Produsă tot de către LG şi fiind...
Ce are un kilogram greutate şi te urmează fidel peste tot? Aş fi tentat să zic că este un animal de casă, dar la o aşa greutate, nu ar putea fi decât o pisică slabă. Ei bine, aici este cazul unui ASUS Eee Pad Slider, tableta scoasă...
De-a lungul recenziei lui HTC EVO 3D, telefon cu ecran şi cameră 3D oferit în teste de către evoMAG.ro este inevitabil să comparăm handsetul cu LG Optimus 3D. La urma urmei, cele două terminale au preţ identic şi au sosit în...
Tableta Evolio Neura a pornit la drum cu ambiţii mari pentru piaţa din România... Un "iPad killer din Carpaţi" părea la început acest device, inflamând numeroşi fani Apple şi pasionaţi de tablete Honeycomb. Şi pe...
S-a vorbit mult despre HP TouchPad în ultima vreme, prima tabletă cu webOS fiind de fapt şi ultima, din câte se pare... În cazul în care nu ştiaţi, HP a anunţat recent că va abandona producţia de terminale mobile şi...
Acum că IFA 2011 se apropie de final şi ne-a fost prezentată şi o nouă tableta Toshiba, AT200, e momentul să vă prezentăm şi recenzia noastră la prima tabletă Android 3.0 a japonezilor: Toshiba Thrive. De ce "Frumoasa adormită"?...
Recent am aflat că Sony Ericsson va încerca să aducă Android Ice Cream Sandwich pe toate modelele Xperia lansate în acest an. Printre ele s-ar putea număra şi Sony Ericsson Xperia Arc, pe care l-am testat în această...
Având deja în palmares recenzia majorităţii tabletelor Honeycomb de pe piaţă vă pot dezvălui în sfârşit părerea mea despre Android 3.x: OS-ul nu este nici pe departe finisat şi performant. Problemele abundă şi chiar...
Mobilissimo.ro a schimbat uşor formatul de review cu ocazia sosirii lui HTC Wildfire S în redacţia sa, mai ales că acesta era de culoare roz. Astfel, am realizat recenzia din punctul de vedere al unei domnişoare care intră în...
Recunosc că la Nokia E6 aţi avut ceva de aşteptat de la sosirea sa in teste şi până la acest review, asta şi pentru că l-am avut pe Nokia N9 invitat special în aceste zile... În plus, am realizat două recenzii cu Nokia E6,...
După o săptămână şi un pic de distracţie cu Nokia N9, a venit şi momentul concluziilor... Aţi văzut aici unboxingul terminalului, iar aici o metodă excelentă de a trece de la Android la MeeGo, cu sincronizarea contactelor, mailului...
iPhone 4S a fost văzut iniţial ca o dezamăgire de către experţii în domeniu atunci când a fost anunţat oficial, pe 4 octombrie... apoi a venit tristul moment al trecerii lui Jobs în nefiinţă, iar criticii s-au mai potolit....
Dacă sunteţi tineri, adolescenţi, studenţi şi sunteţi în căutarea unui smartphone cu preţ accesibil, o sugestie foarte bună ar fi Sony Ericsson Xperia Ray. Factorul numărul 1, preţul a fost deja rezolvat de către evoMAG.ro, care...
Am aşteptat ani întregi un PSP Phone pentru a primi în sfârşit în acest an Xperia Play... următorul pas logic era o tabletă PlayStation sau măcar una cu certificare PlayStation. Ei bine aceasta a venit şi nu sub forma...
HTC Titan este unul dintre primele telefoane cu Windows Phone 7.5 Mango care au ajuns pe piaţă, iar la Mobilissimo.ro a ajuns în teste ca de obicei prin amabilitatea evoMAG.ro. Avem de-a face cu un handset uriaş, o veritabilă "paleta...
Dacă sunteţi în căutarea unei tablete business şi nu va surâde un HP TouchPad sau BlackBerry PlayBook, ambele modele considerate la capăt de linie în acest moment, atunci rămâne varianta unui terminal Lenovo. Vorbesc...
Ca şi Samsung Galaxy, HTC Sensation are tendinţa de a deveni o serie de device-uri, toate înrudite cu un model principal, care dă tonul inovaţiei în gama sa. Ei bine, după o săptămână de utilizare a noului HTC Sensation XE...
Cu câţiva ani în urmă ai fi zis că viitorul este cel al minimalizării şi miniaturizării şi ne vom îndrepta spre telefoane-plombe, atât de mici vor deveni handseturile. Ei bine, odată ce telefoanele au ajuns la...
Schimbăm obişnuitele smartphone-uri de la Mobilissimo.ro astăzi cu un telefon pentru persoanele active şi anume Sony Ericsson Xperia Active. Handsetul a fost lansat în luna octombrie, iar britanicii încă îl aşteaptă şi...
Brandul Walkman are o sonoritate deosebită, mai ales pentru copiii anilor 90, cu playerele cu casete la purtător... Şi apoi au urmat MP3 playerele cu acelaşi nume de la Sony Ericsson şi telefoanele din seria Walkman. Pentru o perioadă părea...
Pentru că v-am obişnuit cu premierele la Mobilissimo.ro, iată şi primul review românesc al tabletei Amazon Kindle Fire, oferită în teste de către PC Commerce, firmă din Timişoara. Terminalul poate fi găsit la preţul de 1099 de...
HTC Rhyme este unul dintre acele telefoane pe care trebuie să fii femeie pentru a-l înţelege... Altfel, nu îmi explic cum selling point-ul unui smartphone a devenit brusc charmul său luminos. Am primit de la evoMAG.ro în teste...
ASUS România ne-a oferit şansa de a testa tableta ASUS Eee Slate B121, un device business, la pachet cu Windows 8 Developer Preview. Dacă aţi fost vreodată curioşi cum se comportă viitorul Windows pe o tabletă, ei bine acum aveţi ocazia...
Motorola a reuşit să iasă din pasă proastă prin care trecea cu 2-3 ani în urmă, folosindu-se de Android şi succesul acestei platforme. Seria Droid a readus hiturile în rândul portofoliului companiei americane, care în...
Nokia Lumia 800 este primul device cu Windows Phone de la Nokia, unul anunţat în cadrul Nokia World 2011, împreună cu modelul Lumia 710. Ei bine, acum Lumia 800 a ajuns pe masa noastră de teste, prin intermediul celor de la...
Am testat toate mărimile de tablete Samsung aici la Mobilissimo, sau mai bine zis aproape toate, deoarece producătorul sud-coreean găseşte o nouă diagonală în fiecare săptămână se pare... Am văzut tablete de 10.1 inch, de 7...
Samsung Galaxy Nexus este un telefon special pentru Mobilissimo.ro, deoarece ne-a propulsat către faimă internaţională poate mai mult ca oricând în toamna acestui an. Am fost primii din lume care am postat imagini, un clip video şi...
La prima vedere nu pare o idee prea bună să îi faci recenzie lui Sony Ericsson Xperia Arc sau lui Xperia Neo V, deoarece ele nu aduc în plus foarte multe funcţii pe lângă modelele originale. Totuşi, există întotdeauna...
Nokia 700 a avut parte de o promovare de zile mari la TV şi sub formă de postere Vodafone în tot oraşul, astfel că acest telefon ne este deja cunoscut şi familiar. De aceea atunci când l-am primit la teste era ca şi cum am fi ştiut...
După HTC Sensation XE şi HTC Sensation, a venit şi rândul fratelui mai mare, HTC Sensation XL să poposească în redacţia Mobilissimo.ro. Văzut de mulţi drept un HTC Titan cu Android, acesta este cel mai mare telefon cu acest sistem...
Nici o altă tableta din 2011 nu m-a făcut să o consider în mod serios un înlocuitor pentru iPad 2 ca noul device pe care l-am testat în ultima săptămână. Este vorba despre ASUS Transformer Prime, prima tabletă quad core...
Nici o altă tableta din 2011 nu m-a făcut să o consider în mod serios un înlocuitor pentru iPad 2 ca noul device pe care l-am testat în ultima săptămână. Este vorba despreASUS Transformer Prime, prima tabletă quad core cu Android şi primul terminal cu procesor Nvidia Tegra 3 la bord. Zis şi Kal-El, acest CPU este creierul tabletei, care ne rezervă mult mai mult decât un procesor performant şi un look plăcut. Aflaţi că acest gadget a debutat în ţara noastră pe la mijlocul acestei luni, în cadrul unei petreceri cu crăciuniţe şi în rândurile următoare puteţi citi recenzia sa.
De remarcat faptul că aici la Mobilissimo.ro noi am avut în teste doar un sample al lui ASUS Transformer Prime şi nu varianta finală, deci bug-urile şi problemele pot fi scuzate. Varianta finală va fi lansată în ţara noastră în luna ianuarie 2012, iar preţul va fi undeva la 2800 de lei, cu tot cu tastatura dock cu care vine acest device. Tableta va fi disponibilă pe nuanţe de gri sau auriu în funcţie de preferinţă utilizatorului, iar primul lucru remarcat de mine la acest terminal este că odată ataşată tastatura el aduce foarte mult cu un ultrabook ASUS din seria Zenbook.
Tableta în sine măsoară 8.3 mm în grosime şi cântăreşte 586 de grame, iar tastatura dock cântăreşte şi ea puţin peste 500 de grame, tandemul celor două gadgeturi fiind în continuare destul de uşor, chiar şi în comparaţie cu un netbook. Primul punct atractiv al tabletei este chiar ecranul său, un display Super IPS+ LCD de 10.1 inch, cu rezoluţie de 1280 x 800 pixeli. Acesta beneficiază de o opţiune specială, care îi oferă un boost de luminozitate pentru a oferi o vizualizare propice în bătaia soarelui. Ecranul este protejat de tehnologia Gorilla Glass, iar dotările lui Transformer Prime mai includ şi difuzoare stereo, un port micro HDMI, un slot micro SD 32 sau 64 GB memorie internă şi 1 GB RAM.
Tastatura dock ne pune la dispoziţie şi un slot SD şi un port full USB 2.0, iar dacă tot am trecut la conectivitate, Prime ne oferă WiFi 802.11 b/g/n şi Bluetooth 2.1, în vreme ce conectivitatea 3G nu este disponibilă deocamdată. Chiar oficialii ASUS au spus la un moment dat că prefera tabletele WiFi în locul celor 3G şi că acestea se vând mai bine, părerea fiind susţinută mai ales de către CEO. Creierul acestui terminal de 10 inch este deja faimosul procesor quad core Nvidia Tegra 3, cunoscut şi drept Kal-El şi care vine cu o frecvenţă de 1.3 GHz. Tegra 3 se foloseşte şi de un al cincilea nucleu pentru operaţiunile de rutină şi cele care consumă puţină energie, cele care stabilizează sistemul şi îl ţin pe linia de plutire în standby. Acest al cincilea core se încadrează în gama de frecvenţa 0 - 0.5 GHz şi este o idee excelentă din partea Nvidia.
Continuând periplul prin hardware-ul tabletei descoperim o cameră de 8 megapixeli în partea din spate, de care ne vom ocupa mai târziu. Mai avem şi o cameră secundară în partea frontală, cu rezoluţie de 1.2 megapixeli, plus accelerometru, giroscop, busola digitală şi GPS. Bateria lui ASUS Transformer Prime asigura cam 11-12 ore de funcţionare, iar tastatura dock duce această durată la un incredibil timp de 18 ore de funcţionare, ridicând stacheta foarte sus pentru următorul iPad.
La capitolul software avem la dispoziţie Android Honeycomb 3.2, OS care nu se împacă atât de bine cu procesorul Tegra 3, care a fost mai degrabă creat pentru experienţa Android Ice Cream Sandwich. Majoritatea momentelor de lag şi a problemelor cu acest device sunt cauzate de această uşoară neînţelegere între Android 3.x şi dotările hardware. Cu Android Ice Cream Sandwich lucrurile vor sta total altfel şi tableta îşi va arăta adevărata faţă şi adevărata performanţă şi de abia atunci vom putea vorbi despre benchmark-uri relevante. Dacă ne luăm după scorul actual din Quadrant de 1700 de puncte atunci Transformer Prime este chiar sub tableta Evolio cea nouă, ceea ce nu este deloc adevărat şi nici posibil, deci aşteptăm ICS cu nerăbdare. Actualizare va veni la începutul lui 2012, dacă sunteţi curioşi.
Trecem la aspectul multimedia, unde găsim o tabletă cu difuzor puternic, după cum puteţi vedea şi în recenzia video când vine vorba de playback-ul audio. Terminalul vine şi cu suport pentru playback HD 1080p video, iar clipurile arată excelent pe ecranul IPS, mai ales cu toate setările ideale ale display-ului activate. Imaginaţi-vă acum momentul în care conectaţi tableta quad core la un HDTV şi porniţi un film 1080p sau mai bine, atunci când porniţi un joc HD pe tableta şi îl jucaţi pe un HDTV în vreme ce la tableta aveţi conectat un joystick de PS3 sau Xbox 360. Da, aţi auzit bine, se pot conecta joystick-uri la tableta şi ne putem juca titluri HD folosind un HDTV... pot spune că în acest moment consolele au o mare problemă, asta e clar.
Şi fiindcă tot suntem în segmentul multimedia, aflaţi că tableta ASUS oferă o cameră de 8 megapixeli cu bliţ LED, autofocus, geotagging şi suport pentru captura 1080p video. Mai jos vedeţi o mostră foto şi trebuie să remarc aici ca această cameră este net superioară celei de pe iPad 2 şi celei de pe Motorola Xoom, de exemplu, dar comparabilă oarecum cu ultimele generaţii de Samsung Galaxy Tab şi camerele lor, mai ales la fotografierea indoors.
Când vine vorba de captură video tableta se descurcă excelent şi nu are probleme nici măcar la trecerea de la lumină la o zonă mai întunecoasă. Dovada mai jos:
Revenim la aspectul software, unde Honeycomb ne oferă experienta obişnuită, care include o zonă de notificări în colţul dreapta-jos, o zonă de aplicaţii în partea dreaptă sus, lângă care se afla secţiunea de widgeturi. ASUS şi-a lăsat amprenta aici cu un widget de mari dimensiuni, MyZine, care include atât condiţiile meteo, cât şi ultimele mailuri primite, o ramă foto care îşi schimbă imaginea periodic, ultimul site accesat şi alte astfel de detalii utile, toate pe o singură porţiune a ecranului. Mai beneficiem şi de ASUS MyCloud, o soluţie de stocare cloud care ne oferă spaţiu de 8 GB, de serviciul de muzică Vibe şi de o funcţie de remote access la PC. Avem şi streaming DLNA prin intermediul lui ASUS MyNet şi o funcţie MyLibrary unde găsim cărţi de citit şi cumpărat, pentru o experienţă de e-reading similară cu cea am văzut şi pe alte tablete Honeycomb.
ASUS mai pune la dispoziţie şi un soft pentru luat notiţe, numit SuperNote şi care suporta atât desene, cât şi scris de mână, mâzgălituri, fotografii şi tot ce vă mai trebuie pentru notiţe complete. În zona albastră de notificări din partea dreaptă jos a ecranului găsim acel panou cu opţiunile clasice la capitolul conectivitate, luminozitate, semnal WiFi, Bluetooth şi setări. ASUS mai oferă şi o setare extra de luminozitate pentru utilizarea outdoor şi 3 setări pentru funcţionarea tabletei: Normal Speed, Power Saving şi Balanced. Acestea fac referire la consumul de energie, utilizarea resurselor şi luminozitatea ecranului, pentru o experienţă cât mai bună de utilizare.
În zona de setări găsim şi câteva opţiuni speciale de la ASUS, cum ar fi cea de screenshot, activată ţinând apăsat pe butonul virtual de Aplicaţii Recente. Fiindcă tot am menţionat luminozitatea acestei tablete, aflaţi că avem de-a face aici cu cea mai luminoasă tableta de pe piaţă, atingând un nivel de 570 de candelas pe metru pătrat, o unitate de măsură specifică acestor aprecieri. Evident, acest nivel este atins atunci când activăm opţiunea Super IPS+ outdoor.
Aţi remarcat probabil şi în recenzia noastră video un aspect de design al tabletei şi anume că atunci când o conectăm la dock ea risca să ne cadă din poală, partea cu tableta fiind mai grea decât restul device-ului. Şi dacă tot am adus vorba de design, lookul lui Transformer Prime, cu margini în pantă şi colţuri rotunjite mi-a amintit de iPad 2 şi aici probabil că vom vedea din nou un duel dintre fanii Apple şi cei ai oricărei alte tablete pe seama "copierii", dar eu nu dau nici un verdict la acest capitol, deoarece prea multe designuri din ziua de azi seamănă între ele.
Experienţa de utilizare a tastaturii este comodă, poţi scrie foarte repede, touchpad-ul se comportă excelent şi de îndată ce ataşaţi şi un stick USB la portul USB 2.0 veţi accesa un File Manager user-friendly cu care puteţi copia toate conţinuturile dorite pe tableta. Acum ştiu că vreţi să vă vorbesc despre gaming... În afară de faptul că putem să conectăm terminalul la un HDTV şi joystick de PS3, tableta în sine oferă o grafică HD fantastică, folosindu-se din plin de procesarea să grafică, de 3 ori mai puternică decât pe Nvidia Tegra 2.
Jocul Riptide, acela cu motoscuterul pe apă arata fantastic, iar efectul de stropire a ecranului a primit o uriaşă bilă albă de la mine. Reţineţi că pe Riptide l-am testat şi pe ASUS Eee Pad Transformer, predecesorul lui Prime, deci aveţi termen de comparaţie, dacă vă întoarceţi la recenzia noastră mai veche. Şi jocul Shadowgun, un FPS care îmi aminteşte de Unreal Tournament şi Gears of War arata excelent şi observaţi în recenzie cât de bine arată steagurile care flutură, cerul din joc şi animaţia personajului care aleargă şi îşi mânuieşte arma. Imaginaţi-vă cum vor evolua lucrurile după câteva actualizări şi trecerea la Android 4.0...
Per total Transformer Prime este o tabletă arătoasă, elegantă, cu o viaţă uriaşă a bateriei, un super display, capacitate excelentă de gaming şi un procesor quad-core puternic, care consumă şi cu 61% mai puţină energie decât Nvidia Tegra 2. Acest CPU a fost comparat de Nvidia cu un Intel Core 2 Duo T720 de 2GHz, dacă sunteţi curioşi. Evident, nu totul este perfect, dar acesta este un sample la urma urmei şi nu varianta finală a tabletei. De obiectat am că există un pic de lag la navigarea în meniuri, câteva aplicaţii precum YouTube şi MyReader dau force close şi tableta risca să vă cadă din poală dacă o ţineţi cu dock-ul ataşat, pentru că partea superioară este mai grea decât cea inferioară.
Toate aceste defecte sunt mărunţişuri şi nici unul nu ştirbeşte din farmecul acestui terminal. În varianta finală şi cu Android Ice Cream Sandwich acest produs va fi un must buy la început de 2012, mai ales dacă mai scade şi preţul de 2800 de lei puţin.
După HTC Sensation XE şi HTC Sensation, a venit şi rândul fratelui mai mare, HTC Sensation XL să poposească în redacţia Mobilissimo.ro. Văzut de mulţi drept un HTC Titan cu Android, acesta este cel mai mare telefon cu acest sistem de operare, datorită diagonalei de 4.7 inch. Evident, nu îl punem la socoteală şi pe Samsung Galaxy Note, datorită identităţii sale ambigue de telefon/tableta. HTC Sensation XL ne-a fost oferit în teste de către QuickMobile, care vinde acest device la preţul de 2.199 de lei.
HTC Sensation XL are foarte multe lucruri în comun cu HTC Titan, de la cameră la procesor şi diagonala ecranului. Urmaşul lui HTC Sensation vine acum cu branding Beats şi cu o pereche de căşti Beats by Dr. Dre la pachet cu handsetul. Noul smartphone cu ecran de 4.7 inch suporta o rezoluţie de 480 x 800 pixeli, ca şi HTC Titan şi se foloseşte de tehnologia S-LCD în cazul display-ului. Am simţit parcă nevoia unei rezoluţii mai ridicate, în special în tandem cu diagonala de mari dimensiuni... De remarcat faptul că acest terminal are un display foarte luminos şi foarte viu colorat şi au existat momente în care afişajul mi se părea chiar prea luminos pentru o experienţă de vizionare video excelentă.
Smartphone-ul foloseşte un procesor single core Scorpion de 1.5 GHz şi GPU Adreno 205, pe care îl vedeţi în acţiune când vine vorba de jocuri pe telefon. Dotările lui HTC Sensation XL includ şi 768 MB RAM şi 16 GB memorie internă, plus conectivitate HSDPA de până la 14.4 Mbps, WiFi, DLNA şi Bluetooth 3.0. Telefonul ruelaza Android 2.3.5 Gingerbread cu interfaţa HTC Sense 3.5, aceeaşi pe care am văzut-o şi pe HTC Rhyme şi care aduce doar modificări minore şi mai degrabă de ordin estetic, în comparaţie cu HTC Sense 3.0.
Acest urmaş supradimensionat al lui HTC Sensation foloseşte o cameră de 8 megapixeli şi mai vine cu radio FM stereo, o baterie Li-Ion de 1600 mAh care oferă 7 ore de convorbire şi o zi de funcţionare. Reţineţi că handsetul nu are un slot microSD pentru carduri de memorie, deci va trebui să vă mulţumiţi cu memoria internă. HTC Sensation XL suporta conectivitate quad band GSM/EDGE, încorporează şi un GPS, busola digitală, giroscop, senzor de proximitate şi o cameră frontală de 1.3 megapixeli.
Pentru cei care nu înţeleg de ce HTC a ales să doteze acest device cu un ecran S-LCD, aflaţi că a fost o opţiune cu motive economice, din cauza unor probleme de aprovizionare. Pentru a încheia cu designul, aflaţi că telefonul vine în varianta albă, cel puţin pe aceasta am avut-o eu pentru test şi având în vedere recenta creştere în popularitate a acestei culori în rândul telefoanelor, acest look pur vă va mulţumi. De remarcat şi schimbarea modului de încorporare a capacului bateriei: dacă până acum la HTC Sensation şi Sensation XE aveam o carcasă care acoperea componentele principale ale telefonului ca o cochilie, ei bine acum avem un capac veritabil pentru partea din spate, care doar acoperă acea zonă.
Există şi un spaţiu între îmbinările dintre materiale folosite la construcţia telefonului (plastic şi metal), care uneori face device-ul să arate şi să se simtă că unul ieftin. Mai aflaţi şi că dacă înlăturaţi capacul bateriei acestui telefon pierdeţi semnalul WiFi, după cum se vede şi în recenzia noastră video. În ce priveşte consumul multimedia, difuzorul terminalului îşi face treaba bine, iar clipurile video arata excelent pe diagonală de mari dimensiuni.
Cu căştile Beats suntem deja familiarizaţi din recenzia lui HTC Sensation XE, iar dacă nu aţi avut ocazia să o urmăriţi, aflaţi că aceste căşti oferă un extra bas, util pentru melodii rock şi hiphop, dar care strică experienţa de ascultare a unei melodii cu chitara acustică. De îndată ce ataşaţi căştile şi începeţi ascultarea se activează profilul audio Beats, cel care creşte basul şi calitatea sunetului pe device. Se simte totuşi nevoia unui egalizator unic, dedicat şi mai amplu, dar şi a unei telecomenzi mai performante pentru căşti. Spre exemplu, avem la dispoziţie butoane Play/Pauză, Forward, Rewind, dar nu avem şi un butone pentru volum...
Trecând la software, experienta Android 2.3.5 Gingerbread este deja standard, pot spune, mai ales după ce am testat HTC Sensation, Sensation XE şi pe Rhyme. Avem widgeturi specifice HTC, skin-uri cu care putem personaliza experienţa de utilizare a telefonului şi modalitate de customizare şi pentru inelul de deblocare din UI. Şi interfaţa camerei foto s-a schimbat, lucru observabil atunci când trecem de la o opţiune la altă sau accesăm zona de efecte. Per total, experienţa de utilizare a lui Android prezintă totuşi puţin lag şi asta din cauza procesorului single core şi a celor 768 MB RAM, dar cu un task manager rezonabil treceţi peste acest neajuns.
Putem socializa folosind functia Friend Stream, care integreaza cu usurinta atat Twitter, cat si Facebook si are si un widget user friendly care afiseaza cele mai noi statusuri FB si tweeturi. Avem la dispozitie si HTC Watch, care ne ofera posibilitatea de a inchiria filme si a le vedea pe telefon, dar din pacate nu si in Romania deocamdata. Putem sa citim si carti cu o aplicatie Reader speciala, care arata excelent pe ecranul de mari dimensiuni si vine cu optiuni variate pentru marimea fontului si experienta de e-reading, plus posibilitatatea de a cauta portiuni din text pe web sau de a sublinia pe text.
Obisnuitul widget meteo este la post si va puteti delecta cu efectele sale, care ma fac sa ma intreb cum vor sta lucrurile atunci cand vom trece la HTC Sense 4.0 si acestea vor evolua si mai mult. In rest, UI-ul este acelasi carusel rotativ de widgeturi si aplicatii aflate pe ecranele Home.
În privinţa camerei, am fost mulţumit de ce poate să facă HTC Sensation XL cu al său senzor de 8 megapixeli într-o zi noroasă din decembrie în Braşov. Mostra foto (şi galeria adiacentă) de mai jos vorbesc de la sine, iar culorile fotografiilor sunt foarte vii, calitatea fiind de asemenea foarte bună. Avem la dispoziţie o cameră capabilă de autofocus, dotată cu bliţ dual LED, geotagging, detectare facială, touch focus, HDR şi captura slow motion.
Mai jos vedeţi o mostră de captură video şi aflaţi că telefonul filmează în mod 720p maxim şi dispune şi o opţiune de filmare widescreen, iar cea slow motion (2x) este exemplificată pe canalul nostru YouTube.
Cei care vor să afle în mod clar cum se diferenţiază acest model de HTC Sensation, trebuie să ştie că avem aici un terminal single core, cu o cameră care parcă e puţin mai bună decât pe Sensation (şi egală cu a lui Sensation XE), cu o interfaţă puţin evoluată, cu o pereche de căşti de top şi cu un ecran mai mare cu o rezoluţie neimpresionantă dar culori foarte vii. Dacă v-a frustrat vreodată mărimea diagonalei unui smartphone, HTC Sensation XL rezolva această problemă definitiv, cu cei 4.7 inch ai săi. Dintre telefoanele single core cu Android Sensation XL iese în evidenţă, dar poate că ar trebui să aşteptăm o scădere de preţ sau poate să revenim la prima dragoste, modelul LG Optimus Black, un smartphone single core care mi-a rămas în memorie în acest an şi care va primi şi Android 4.0 la anul... Alegerea vă aparţine!
Puteți cumpăra HTC Sensation XL de la QuickMobile.ro la prețul de 2.199 lei.
Nokia 700 a avut parte de o promovare de zile mari la TV şi sub formă de postere Vodafone în tot oraşul, astfel că acest telefon ne este deja cunoscut şi familiar. De aceea atunci când l-am primit la teste era ca şi cum am fi ştiut deja totul despre el.. Asta nu înseamnă că nu am avut şi câteva surprize din partea device-ului promovat drept "cel mai mic smartphone din lume" de către Nokia. Finlandezii se referă aici probabil la greutate, volum şi mărime per total, nu neapărat la ecran sau grosime.
Telefonul ne-a fost oferit în teste de către evoMAG.ro, care vine terminalul la preţul de aproximativ 1200 de lei. Acest model cu Symbian Belle la bord măsoară 9.7 mm în grosime şi cântăreşte 96 de grame, iar ecranul său este un AMOLED ClearBlack de 3.2 inch, cu rezoluţie de 360 x 640 pixeli, protejat de tehnologia Gorilla Glass. Smartphone-ul vine cu 2 GB memorie internă, 1 GB ROM, 512 MB RAM şi un slot pentru carduri microSD. La capitolul conectivitate beneficiem de HSDPA de 14.4 Mbps, WiFi şi Bluetooth 3.0, iar după cum spune şi ţâţul acest telefon suferă de faimosul deja "death grip".
Această problemă, care a intrat în atenţia specialiştilor odată cu sosirea lui iPhone 4 implica scăderea semnalului telefonului, uneori chiar până la punctul mort şi asta când utilizatorul tine handsetul strâns în mână. În recenzia video de mai jos aţi observat că am ţinut telefonul într-un mod destul de normal şi el tot a pierdut semnal, deci o bilă neagră la acest capitol. Revenind la dotările acestui nou venit cu Symbian Belle, el încorporează un procesor ARM11 de 1 GHz, o cameră de 5 megapixeli, radio FM streo, GPS, NFC, busola digitală şi o baterie Li-Ion de 1080 mAh, care oferă cam 7 ore de convorbire.
Acest terminal menit să opereze în reţele quad bând GSM/GPRS/EDGE oferă funcţia TV out prin intermediul portului audio de 3.5 mm, iar în ce priveşte designul sau, în partea inferioară observăm prezenţa unui difuzor care ar fi trebuit să fie puternic şi impresionant, dar nu este chiar aşa. Între acest difuzor şi ecran se afla clasicele butoane fizice, cele pentru apelare, respingerea apelului şi declanşarea meniului de aplicaţii şi setări. În partea laterală a handsetului descoperim butonul de volum şi cel pentru cameră, plus cel de blocare a ecranului, toate metalizate, dar prea mici şi subţiri pentru a fi uşor de apăsat, mai ales butonul pentru cameră.
Trecând la experienţa Symbian Belle, descoperim aici cea mai nouă varianta de Symbian disponibilă pe piaţă şi care aduce o bară de notificări în stil Android şi 6 meniuri Home personalizabile. Avem şi widgeturi noi, cu până la 5 mărimi diferite şi pe care le putem plasa oriunde dorim pe ecran. Suportul NFC este mai bine integrat în acest OS, multitasking-ul a fost îmbunătăţit, iar browserul web arata şi se mişcă mai bine, deşi nu este încă la nivelul celui stock din Android.
În ce priveşte experienţa de scriere, tastatura virtuală este cam incomoda mai ales dacă aveţi degetele groase, dar am văzut şi domnişoare având probleme cu acest mod de input înghesuit, deci nu este cea mai bună idee. În mod landscape lucrurile se schimbă puţin în bine şi fiind tot am menţionat landscape, observaţi că interfaţa lui Symbian Belle suporta utilizare şi în acest mod şi meniurile Home şi iconurile vor putea fi afişate şi în landscape, oferind mai mult loc de desfăşurare widgeturilor.
Mai aflaţi şi că browserul se foloseşte de Flash Lite şi nu de Flash full şi că telefonului îi lipseşte o cameră pentru videoconvorbiri, dacă sunteţi în căutarea acestei funcţii. Un punct în plus pentru acest telefon este ecranul său ClearBlack AMOLED de 229 ppi, care arată bine şi oferă culori vii, chiar şi în plină bătaie a soarelui. Handsetul oferă 504 unităţi nit de luminozitate, depăşindu-l la acest capitol pe iPhone 4, care avea 483 şi pe Xperia Arc care avea 394. În schimb, Nokia 701 îşi respectă blazonul de telefon ultraluminos cu 1022 unităţi nit.
Revenim puţin la Symbian Belle pentru a observa schimbările la nivel de design, în special la iconuri şi widgeturi, care îmi amintesc mai degrabă de MeeGo decât de experienţa îmbâcsită şi veche a versiunilor Symbian precedente. Fiecare meniu Home are propriul wallpaper, iar navigarea între ele se realizează fluid. În partea inferioară a ecranului aveţi la îndemână 3 butane virtuale: cel menu, dialer-ul şi setările meniulor Home. În zona de notificări căreia îi veţi face drag and drop de sus în jos (ca la Android şi iOS 5) găsiţi setări pentru starea telefonului Silenţios/Mut/Volum tare, activarea sau dezactivarea traficului de date, a playerului audio şi aceleaşi opţiuni pentru Bluetooth şi WiFi.
Playerul muzical vine cu o interfaţă în stil Cover Flow, care va arăta fiecare fiecărui album pe care îl aveţi în memorie. Nu s-au schimbate multe faţă de precedentul Symbian, ce-i drept... În ce priveşte playerul video, acesta oferă suport pentru fişiere MP4, AVI, WMV, chiar şi MKV, dar nu vă aşteptaţi să funcţioneze şi sunetul la unele clipuri mai pretenţioase cu bitrate prea ridicat. Se pare că problema aici e cauzată de faptul că telefonul nu suporta codecurile audio AC3 şi DTS, dar când vine vorba de playback al video-urilor 720p h.264 în 16:9, handsetul îşi face treabă perfect.
Trecând la secţiunea cameră descoperim un senzor de 5 megapixeli cu focus fix şi cu rezoluţie maximă de 2592 x 1944 pixeli. Avem la dispoziţie şi un bliţ LED şi având în vedere toate aceste date ale problemei, fotografiile arată decent, ba chiar bine în anumite momente, după cum arăta şi mostră de mai jos. Numeroase setări vă stau la dispoziţie, de la cele de luminozitate, la tonul culorii, detectare facială, claritate şi expunere.
Telefonul dispune şi geotagging, dar în zona ISO setările sunt dezamăgitoare (Auto, Low, Med, High), fiind parcă prea puţine. În ce priveşte captura video, beneficiem de suport pentru înregistrare 720p la 30 fps cu captura audio stereo, datorită unui microfon dedicat secundar. Avem parte şi de stabilizare video şi de geotagging, dar aici se simte lipsa autofocus-ului şi clipurile nu ies perfect, dar totuşi sunt rezonabile, după cum se vede mai jos în mostra video:
Trecând mai departe, aflaţi că avem la dispoziţie şi un widget/funcţie de socializare, care poate integra faimoasele Twitter şi Facebook. Va fi greu să daţi click pe elementele acestor servicii pe micuţul ecran, dar trecând peste acest aspect, experienţa de socializare este OK pe acest model Symbian Belle. Twitter mi-a plăcut în mod deosebit, mai ales pentru că are o modalitate facilă de a scurta linkuri şi de a ataşa fotografii. În rest, la capitolul navigare avem la dispoziţie faimosul deja Nokia Maps, care vine cu navigare cu ghidare vocală gratuită pe viaţă şi oferă o hartă detaliată şi localizare fără probleme. Ghidarea vocală este disponibilă în peste 70 de ţări şi în 40 de limbi diferite.
Per total pot spune că acesta este "telefonul tânărului om de afaceri" şi asta datorită designului său atractiv şi slim. Cei care nu se vor împiedica în ecranul mic şi tastatura incomodă şi vor ştii să îşi organizeze widgeturile şi informaţia de pe telefon, să îşi sincronizeze calendarele şi contactele, vor avea parte de o experienţă bună. Nu vă aşteptaţi totuşi la fotografii prea reuşite sau la o experienţă audio deosebită, deoarece la urma urmei telefonul este unul cu scop business şi nu chiar de divertisment. Symbian Belle arata şi se mişca bine şi este cu siguranţă o evoluţie faţă de predecesorii săi. Rămâne de văzut cum vor arăta şi cum se comportă handseturile cu Symbian Carla şi Donna şi dacă acest model va primi măcar primul OS că upgrade. Si nu uitati si de problema cu death grip…
Puteți cumpăra Nokia 700 de la evoMAG.ro la prețul de 1.209 lei.
La prima vedere nu pare o idee prea bună să îi faci recenzie lui Sony Ericsson Xperia Arc S sau lui Xperia Neo V, deoarece ele nu aduc în plus foarte multe funcţii pe lângă modelele originale. Totuşi, există întotdeauna acel segment de public, compus din oameni care şi-au dorit telefonul (în acest caz primul Arc) şi au zis "pas" până ce a apărut un urmaş mai bine dotat. Astăzi aflaţi ce ne place şi ce nu apreciem la Xperia Arc S.
Întâi aflaţi că găsiţi acest telefon la evoMAG.ro la preţul de 1.619 de lei, nici foarte mare, dar nici foarte mic, ţinând cont că acesta este unul dintre ultimele modele single core de la Sony Ericsson în seria Xperia. Handsetul măsoară 8.7 mm în grosime şi cântăreşte 117 grame, aceleaşi date ale problemei ca şi la primul Xperia Arc, în cazul în care vă întrebaţi. Designul acestui smartphone respecta numele de Arc şi este curbat şi elegant, îmbinând plasticul şi metalul într-o combinaţie cu bun gust. Integrarea camerei este discretă, dar portul HDMI din partea superioară este destul de greu de accesat din cauza capacului sau bine prins. Nici butoanele de volum şi cel pentru camera nu sunt prea uşor de apăsat, fiind parcă prea mici şi la fel pot spune şi despre butonul On/Off, care practic este un soi de cerculeţ mic, metalic şi greut de găsit... Ecranul de pe Xperia Arc a rămas la fel la Arc S, un display LCD de 4.2 inch, cu rezoluţie de 480 x 854 pixeli şi aportul tehnologiei Mobile Bravia care face totul să se vadă mai luminos, colorat şi clar.
Procesorul lui Sony Ericsson Xperia Arc S este un Qualcomm Snapdragon de 1.4GHz, acel single core despre care vorbeam mai sus şi care îşi face în mod rezonabil treaba, zic eu. Vor exista totuşi momente când sunt deschise prea multe widgeturi live şi aplicaţii şi terminalul va suferi de lag, deci se simte clar nevoia de CPU dual core în universul Sony Ericsson sau mai bine zis Sony. Dotările lui Arc S mai includ şi un slot microSD, 1 GB memorie internă, dintre care 320 MB disponibili pentru utilizator şi 512 MB RAM.
La capitolul conectivitate avem la dispoziţie HSDPA, WiFi, DLNA şi Bluetooth 2.1, iar noul Xperia mai vine şi cu A-GPS, radio FM stereo, un port HDMI (nu şi cablu la pachet cu telefonul) şi un microfon special pentru anularea zgomotului de fond. În ce priveşte sistemul de operare, Xperia Arc S se bazează pe Android 2.3.4 Gingerbread, adică un OS mai evoluat decât cel disponibil iniţial pe Arc, asta cel puţin până a primit la rândul său actualizarea la cea mai nouă versiune de Gingerbread. Aceasta a adus, printre altele şi funcţia de panoramare 3D. Telefonul se foloseşte de o baterie Li-Po de 1500 mAh, care îi asigură 7 ore de convorbiri şi cam o zi de utilizare normală.
Până acum singura modificare reală faţă de Arc este procesorul, care a evoluat de la 1 GHz la 1.4 GHz. Şi camera mi se pare că este puţin mai rapidă, dar despre asta puţin mai încolo. Ca de obicei peste Android au fost aplicate funcţiile TimeScape şi MediaScape, aceasta din urmă fiind un carusel vertical cu toate fotografiile şi clipurilor video din memoria telefonului, iar TimeScape este un carusel vertical de statusuri din Facebook, Twitter, SMS-uri şi apeluri ratate. Aceasta modalitate de socializare a apărut deja pe numeroase telefoane Sony Ericsson şi are uneori "darul" de a încetini funcţionarea smartphone-urilor.
În ce priveşte playback-ul media, am fost plăcut impresionat de calitatea difuzorului de pe acest telefon, dar şi de volumul sau, pe care îl auziţi şi în recenzie impresionând cu o nouă melodie Rammstein. Playback-ul video arata la rândul său bine, dar aflaţi că handsetul nu suporta DivX şi avi, astfel că trebuie să vă mulţumiţi cu playback de fişiere MP4. Ca de obicei pentru Sony Ericsson, există widgeturi speciale pentru Android, unele arătoase şi care merg pe culorile gri, albastru şi verde. Avem widgeturi pentru contacte favorite, numeroase widgeturi pentru ceas şi calendar, cele TimeScape/MediaScape, contoare de utilizare a telefonului (transfer date, stare baterie şi altele) şi multe, multe alte opţiuni. Putem crea şi un folder pe ecran dacă dorim şi asta nu doar pe ecranul Home, ci şi în dockul din partea inferioară a handsetului unde se afla funcţiile de apelare, lista de aplicaţii şi mesajele.
Trecând la cameră, descoperim aici un senzor de 8 megapixeli, cu autofocus, bliţ LED, touch focus, geotagging, funcţie de panorama 3D (care arăta foarte bine pe un televizor 3D) şi stabilizator de imagine. Avem la dispoziţie numeroase efecte de fotografiere, opţiune macro, opţiuni de expunere şi balans al albului şi o interfaţă simplistă, care ne permite să accesăm toate fotografiile realizate cu un simplu swipe de la dreapta la stânga. Iată şi o mostră foto:
Mai jos aveţi şi o mostră video şi aflaţi că acest telefon este capabil de captură video 720p, dar zoomul sau, claritatea şi felul în care se adaptează la condiţiile de luminozitate sunt fantastice. Dintre device-urile cu Android acesta are probabil camera cea mai bună, la bătaie doar cu Galaxy S II şi Galaxy Note.
Şi asta nu o zic doar eu, şi ci European Imagine and Sound Association (EISA), care i-a decernat lui Arc/Arc S titlul de European Camera Phone 2011 - 2012. Per total acesta este, vă spun cu mâna pe inimă cel mai atractiv telefon single core cu Android al acestui moment. Doar LG Optimus Black m-a mai impresionat aşa până acum, dar Xperia Arc S este cu mult evoluat faţă de acel device înţepenit mult timp la Android 2.2 Froyo. Totuşi, reţineţi că dacă sunteţi posesorii unui telefon precum Xperia Ray, Xperia Arc, Xperia Neo sau Pro, nu văd nici un motiv să faceţi o astfel de achiziţie. Nici dacă aveţi un Xperia Play nu aveţi prea multe motive să renunţaţi la el, mai ales că acum aveţi 200 de jocuri noi la dispoziţie.
Sony Ericsson Xperia Arc S este unul dintre ultimele modele single core de înalt nivel de la SE şi în curând vom asocia seria Xperia cu device-uri dual core şi Android Ice Cream Sandwich. Şi fiindcă tot am menţionat Android 4.0, aflaţi că Arc S este programat să primească o actualizare la acest OS la anul. Smartphone-ul este cam unul de nota 8, datorită unei camere foarte bune, a unui procesor evoluat faţă de Arc, a unei interfate plăcute şi proaspete faţă de ce oferă rivalii (în afară de HTC Sense) şi a unui design elegant şi atractiv.
Puteți cumpăra Sony Ericsson XPERIA Arc S de la evoMAG.ro, la prețul de 1.619 lei.