Nu vrem să vă stricăm petrecerea de Revelion, dar 2026 va începe cu o agendă fiscală grea pentru toți românii – persoane fizice și firme deopotrivă. Noul an aduce o serie de modificări majore în sistemul de taxe și impozite, odată cu intrarea în vigoare a Legii 239/2025, publicată în Monitorul Oficial și deja promulgată de președinte. Statul își propune să redreseze bugetul prin creșteri de taxe locale, impunerea de noi obligații pentru firme, modificări de procedură fiscală și ajustări ale accizelor și impozitelor speciale. Totul, sub umbrela unui plan amplu de „eficientizare a resurselor publice” și reformă bugetar-fiscală.
Această „resetare fiscală” va fi simțită diferit de populație și mediul de afaceri, dar efectul general este același: mai mult de plată, mai puține scutiri, reguli mai stricte. Iată, structurat, ce aduce 2026 pentru fiecare categorie.
1. CE SE SCHIMBĂ PENTRU POPULAȚIE
Clădiri, terenuri și mașini – taxe locale în creștere
Începând cu 1 ianuarie 2026, toate taxele și impozitele locale pentru persoane fizice cresc, ca efect al actualizării valorilor de referință din Codul fiscal și al posibilității consiliilor locale de a aplica cote adiționale mai mari (până la 100%). Printre cele mai semnificative modificări:
- Impozitul pe clădiri crește cu până la 80%. De exemplu, pentru un apartament cu trei camere în București, impozitul crește de la 198 lei la 355 lei.
- Valoarea impozabilă a locuințelor este actualizată la nivelul anului 2023, fiind practic dublată față de valorile din 2015.
- Clădirile fără autorizație de construcție vor fi impozitate suplimentar, cu o cotă de 100% în plus timp de 5 ani, iar neînregistrarea lor duce la penalizări progresive.
- Terenurile intravilane și extravilane se vor impozita la valori de referință majorate. De exemplu, în București, terenul arabil din zona A va fi impozitat cu 75 lei/ha, față de 42 lei/ha în 2025.
Mașinile: impozit diferențiat în funcție de poluare
Pentru autoturisme, metoda de calcul a fost schimbată și va ține cont, pe lângă cilindree, și de norma de poluare:
- O mașină de 1,6–2,0 litri, cu normă E0–E3, va fi taxată între 237 și 297 lei.
- Aceeași motorizare, dar cu normă Euro 5, va plăti între 213 și 267 lei.
- Mașinile hibride cu emisii sub 50g CO₂/km primesc o reducere de 30%.
- Mașinile electrice vor plăti un impozit anual fix de 40 lei.
Nouă taxă pentru coletele din afara UE
Se introduce așa-numita „taxă Temu”, în valoare de 25 lei/colet, pentru comenzile de sub 150 euro venite de pe platforme non-UE (precum Temu, Shein).
Amenzi și interdicții pentru restanțieri
- Persoanele care au datorii la bugetele locale nu vor mai putea cumpăra locuințe sau mașini, fără prezentarea certificatului fiscal.
- În lipsa acestuia, notarii sau instituțiile nu vor finaliza tranzacția.
- Numele datornicilor vor putea fi făcute publice de autoritățile locale.
Accize mai mari pentru carburanți și alcool
Începând cu 1 ianuarie 2026, accizele vor crește din nou:
- Benzina se va scumpi cu 34 bani/litru, ajungând la un total de acciză de 3,06 lei/l.
- Motorina se va scumpi cu 30 bani/litru, cu acciză de 2,80 lei/l.
- Un plin de 50 litri va costa cu 15–17 lei mai mult.
- Crește și acciza pentru vinuri, bere și alcool etilic.
Alte măsuri relevante pentru persoane fizice:
- Crește impozitul pe veniturile din criptomonede, de la 10% la 16%.
- Se impozitează mai dur câștigurile din vânzarea de acțiuni sau derivate (3% dacă sunt păstrate peste un an, 6% sub un an).
- Persoanele fizice cu venituri din chirii de scurtă durată vor fi impozitate pe baza unei cote forfetare de 30%, aplicată venitului brut, iar impozitul este de 10% din venitul net.
2. CE SE SCHIMBĂ PENTRU FIRME
Impozite locale mai mari pe clădiri, terenuri și vehicule
Firmele vor resimți cel mai rapid efectele Legii 239/2025 prin majorarea semnificativă a impozitelor locale:
- Clădirile rezidențiale deținute de persoane juridice vor fi impozitate cu cote între 0,08% și 0,2%, obligatoriu mai mari decât în 2025.
- Clădirile nerezidențiale deținute de persoane fizice (utilizate de companii) vor fi impozitate în limita 0,2% – 1,3%, cu eliminarea cotelor fixe pentru utilizări agricole.
- Terenurile din intravilan și extravilan vor avea impozite calculate în baza unor sume de referință majorate substanțial în Codul fiscal.
- Impozitul pe mijloacele de transport va ține cont atât de capacitatea cilindrică, cât și de norma de poluare, potrivit noilor grile din Codul fiscal.
- Vehiculele hibride beneficiază de o reducere condiționată de emisii, iar cele electrice au o taxă fixă de 40 lei/an.
- Se introduce și o taxă suplimentară pentru vehiculele cu valoare mare, de peste 375.000 lei.
Noi responsabilități fiscale și discipline administrative
- Cont bancar obligatoriu: toate firmele trebuie să aibă un cont de plăți deschis la o bancă din România sau la Trezoreria Statului. Lipsa acestuia duce la inactivare fiscală.
- Plata cu cardul este obligatorie, indiferent de cifra de afaceri, prin POS sau aplicații digitale. Amenzile pentru neconformare sunt între 3.000 și 10.000 lei.
- Se introduce RO e-Proprietate, un sistem național integrat pentru gestionarea fiscală a imobilelor.
- Firmele care nu depun situațiile financiare în termen de 5 luni de la expirarea termenului legal sunt declarate inactive fiscal. Dacă inactivitatea persistă un an, ANAF solicită dizolvarea automată.
- Firmele inactive de peste 3 ani au 30 de zile pentru reactivare; cele inactive între 1 și 3 ani au 90 de zile.
Limitări la deduceri și dividende
- Pentru companiile care nu intră sub incidența IMCA, se plafonează la 1% din cheltuieli deducerile pentru:
- servicii de consultanță,
- management,
- proprietate intelectuală achiziționate de la entități afiliate. - Impozitul pe dividende crește de la 10% la 16% pentru sumele distribuite începând cu 1 ianuarie 2026.
- Împrumuturile către acționari sau persoane afiliate sunt strict reglementate și pot atrage răspundere solidară între firmă și beneficiari, dacă nu sunt respectate condițiile legale.
- Nerespectarea acestor prevederi se sancționează cu amenzi între 10.000 și 200.000 lei.
Eșalonări la plată mai restrictive
- Se mențin eșalonările simplificate, însă doar pentru firme înființate de cel puțin 12 luni.
- Pot beneficia de eșalonare simplificată persoanele juridice cu obligații fiscale între 5.000 și 400.000 lei.
- Este introdusă obligativitatea unui contract de fideiusiune – asociatul sau beneficiarul real garantează personal plata obligațiilor. ANAF poate executa fideiusorul direct, fără hotărâre judecătorească.
Regimul microîntreprinderilor – restricții și scăderi
- Plafonul de venit pentru încadrarea ca microîntreprindere scade la 100.000 euro/an.
- Cota de impozitare devine unică: 1% din cifra de afaceri.
- Pentru a păstra acest regim fiscal, firma trebuie să:
- aibă cel puțin un salariat;
- nu depășească pragul de 25% din acțiuni deținute în alte microîntreprinderi;
- depună declarație de opțiune până la 31 martie 2026. - Celelalte firme trec automat la impozit pe profit, ceea ce presupune o sarcină fiscală semnificativ mai mare.
IMCA – impozitul minim pe cifra de afaceri
- Se menține pentru firmele cu venituri de peste 50 milioane euro/an.
- Cota scade de la 1% la 0,5%, ca măsură tranzitorie, urmând ca în 2027 să fie eliminat complet.
Modificări în structura capitalului social
- Capitalul social minim pentru SRL-uri nou-înființate este de 500 lei.
- Pentru firmele cu cifră de afaceri peste 400.000 lei, capitalul minim obligatoriu este de 5.000 lei.
- Reducerea capitalului sub aceste niveluri este interzisă și poate duce la dizolvarea societății.
- Firmele existente au la dispoziție doi ani pentru a se conforma.
Pe scurt...
Anul 2026 începe cu o avalanșă de taxe și obligații, care lovește deopotrivă firmele și oamenii de rând. Statul a tras linie și a decis că românii trebuie să plătească mai mult, indiferent că e vorba de un apartament, o mașină sau o afacere. Scutirile dispar, deducerile se taie, iar cine greșește plătește – rapid și fără prea multe explicații.
Pentru populație, urmează scumpiri vizibile: impozite locale mai mari, accize crescute și taxe noi puse discret, cum e cea pentru coletele din afara UE. Firmele, în schimb, intră pe un teren minat: reguli contabile mai stricte, obligații noi de raportare, controale mai dure și penalizări fără avertisment.
Guvernul numește asta „reformă fiscală” și o justifică prin nevoia de a reduce deficitul și de a respecta reguli europene. Dar realitatea e simplă: bugetul nu se închide, iar nota de plată e trimisă către contribuabili, fără ca aceștia să fi fost întrebați ceva. Se vorbește despre „modernizare”, dar măsurile par mai degrabă un mod grăbit de a face rost de bani, nu o strategie pe termen lung.
