Iată reacţia oficială Huawei la noul proiect de lege 5G: transparența companiei, exemple din UE şi un proiect de lege grăbit în România

Cu câteva zile în urmă am scris despre pierderile pe care le-ar putea înregistra România dacă adoptă noul proiect de lege 5G. E vorba despre un proiect apărut pe 4 august, cu dezbatere publică pe 17 august şi care ar condiţiona participarea la dezvoltarea unei reţele 5G în România de aprobările CSAT. E clar faptul că sunt vizate companiile din China de această decizie, iar Huawei a oferit o reacţie oficială printr-o conferinţă de presă pe Zoom, la care am participat şi noi astăzi. Au fost puse şi întrebări din partea presei şi avem toate detaliile mai jos.

Context

Vă reamintesc că România stagnează serios la implementarea 5G şi nici măcar acum nu se ştie când vom avea licitaţia pentru spectru 5G. Situaţia este blocată de faptul că operatorii nu pot face achiziţii de echipament fără o legislaţie clară. UE a oferit deja mâna liberă ţărilor din Uniune să ia decizii proprii cu privire la colaborarea cu Huawei şi alte companii din China.

La noi a întârziat această decizie. Doar proiectul de lege de pe 4 august a dat un semn în această direcţie şi mai degrabă unul negativ. Aşa cum am scris aici, dacă mai continuă incertitudinea riscăm să pierdem startul în cursa europeană şi globală pentru implementare 5G şi să ratăm şansa de a digitaliza țara, ceea ce e vital acum în contextul provocărilor actuale.

Şi acum să vedem ce detalii ne-a oferit Huawei despre situaţia sa internaţională şi relaţia cu China:

În primul rând reprezentanţii săi au subliniat că firma este o companie privată, deţinută de angajaţi. În plus, aflăm că nici o agenţie guvernamentală sau organizaţie externă nu deţine acţiuni la Huawei. Conform reprezentanţilor, în frunte cu CEO-ul local George Zhang, firma are un "track record" pozitiv în ultimii 30 de ani. 

Huawei investeşte 5% din bugetul R&D în cyber securitate, luând foarte în serios siguranţa produselor sale şi a utilizatorilor. O altă problemă spinoasă este cea a subvenţiilor, scutirilor, ajutoarelor de la statul chinez.

Aflaţi că din 2009 până în 2018, Huawei a primit subvenţii în valoare de 0.3% din totalul vânzărilor realizate în această perioadă. Se pare că 75% dintre împrumuturile Huawei au fost primite de la bănci străine, bazate pe termeni comerciali standard.

Contribuţia în România

A fost reiterat şi aspectul contribuţiei locale a companiei. Prezentă la noi încă din anul 2003, Huawei a creat 6300 de joburi noi, colaborând în acest timp cu 126 de furnizori. În plus, are 268 de milioane de euro taxe plătite şi a creat un centru global de suport în România.

Au avut loc cooperări strânse cu 4 operatori în ultimii 17 ani de prezență locală. Huawei a oferit şi servicii 24/7 în timpul pandemiei pentru a asigura funcționarea reţelelor, unele foarte solicitate în această perioadă.

Situaţia în UE/Pierderi potenţiale

Pentru a menţine echilibrul şi neutralitatea, majoritatea ţărilor europene nu se grăbesc să aleagă o legislaţie pentru a regulariza problemele cu securitatea cibernetică. Bruxelles-ul a lăsat fiecare ţară să aleagă la nivel legislativ cum să abordeze chestiunea 5G. Cea mai logică abordare este o dezbatere publică şi un proces transparent de selecţie a partenerilor.

Ce pierderi am putea avea în România? Experţii indică faptul că există un potenţial de pierderi de 9.2 miliarde de euro şi peste 6300 de concedieri dacă proiectul de lege se concretizează. Ca să nu mai vorbim de întârzierea implementării 5G şi afectarea altor zeci de mii de locuri de muncă ce ar putea fi generate de această tehnologie.

Ar putea creşte şi preţurile serviciilor operatorilor de 3 ori chiar dacă aceştia suferă pierderi din cauza înlocuirii echipamentului şi achiziţionării de echipament de la parteneri cu preţuri mai mari.

Q&A

În sesiunea Q&A, jurnaliştii şi bloggerii au pus o serie de întrebări, la care Huawei a răspuns punctual. Am aflat că poziţia oficială a Huawei faţă de proiectul de lege este că discutăm despre o consultare publică făcută în grabă, fără a se lua în calcul impactul său. Huawei şi-a prezentat deja opinia Guvernului României şi avem acum 1.5-2 luni la dispoziţie pentru că jucătorii de pe piaţă să aibă o lege cu impact pentru următorii 10-20 de ani, poate chiar 30, ceea ce e inadmisibil.

Trebuie să privim şi la alte ţări din UE şi să vedem cum au procedat ele în situații similare, încât să nu existe diferenţe şi discrepanţe ciudate în cadrul UE. Sunt date ca exemplu Suedia şi Finlanda, cu un proces bine gândit şi neutru. Germania a dezvoltat de asemenea un set de certificări şi standarde util pentru a aproba contribuţia unui furnizor. Deutsche Telekom a colaborat cu succes cu Huawei. 

Dacă un furnizor nu primeşte undă verde pentru colaborarea locală la proiecte 5G, operatorii vor trebui să renunţe la echipamentele de reţea în maxim 5 ani, deşi totul ar dura minim 10 sau chiar 20 de ani, procesul de înlocuire fiind anevoios şi aşa cum am mai scris în alte cazuri echipamentele nu sunt modulare şi compatibile cu alte altor furnizori.

În draftul autorităţilor de la noi, Guvernul se referă nu doar la 5G, ci şi la 2G şi 3G, iar dacă nu se face o schimbare la draft, atunci un anumit furnizor ar trebui să renunţe la toată infrastructura, ceea ce poate fi catastrofal pentru un operator şi pentru public (picaj semnal, înlocuiri anevoioase echipament + altele).

Poziţia este că proiectul de lege a fost făcut în grabă, fără a comunica cu întreaga industrie şi fără a oferi şanse egale tuturor companiilor furnizoare de echipament. Nu se respectă legi de comercializare legală şi se blochează activitatea unei firme private, ceea ce e ilegal.

Huawei se declară deschisă să îndeplinească toate condiţiile din acel proiect de lege, dar detaliile tehnice nu sunt definite clar, lipsa de informare fiind problema. Din nou apare spectrul unui act făcut în grabă de autorităţi. Compania aminteşte şi de rezultatele testelor din UK, care arată că nu există backdoor-uri în echipamente şi de transparentă comunicării cu UE la Bruxelles. Există o mare disponibilitate ca inginerii să verifice echipamentele Huawei din România, pentru a vedea cât de sigure sunt.

Testele din ultimii ani au arătat că Huawei stă bine la securitate. Pe viitor compania se declară deschisă la verificări third party ale echipamentelor, dacă asta doresc autorităţile.

Concluzii

Ceea ce am văzut astăzi a fost un caz clasic de "drept la replică" pentru Huawei, binevenit dacă ţii la libertatea de exprimare. Compania a explicat toate punctele cheie atacate de autorităţi până acum: acţionariat, cyber securitate, abordarea altor ţări şi lipsa de claritate a cerinţelor Guvernului român. Ce este clar în acest moment? Că riscăm de pierdem mii de locuri de muncă şi miliarde de euro, să "faultăm" serios operatorii de la noi, să crească tarifele serviciilor telecom şi să alienăm un partener important din China.

Şi e un aspect pe care toată lumea se fereşte să îl menţioneze. Fără Huawei ceilalţi furnizori nu sunt capabili să acopere cererea, iar livrarea echipamentelor la timp ar fi o reală problemă. Dacă renunţi la cel mai titrat producător de tehnologie 5G, atunci trebuie să schimbi şi echipamentele lor 2G, 3G, 4G, ceea ce înseamnă costuri uriaşe şi echipamente scumpe şi greu de găsit, pentru că cererea este enormă pentru firmele rămase pe piaţă: Ericsson şi Nokia Networks. Huawei este o companie internaţională, trecută prin teste şi benchmark-uri şi în alte ţări şi trebuie tratată ca atare.

Pe 17 august la dezbaterea proiectului de lege vom vedea dacă autorităţile de la noi au înţeles riscurile puse de o atitudine de hei-rup şi grabă când vine vorba de implementarea unui echipament 5G care va defini următorul deceniu tehnologic în România. Va avea ramificaţii uriaşe în industrie, medicină, agricultură, învăţământ şi nu e ceva ce trebuie rezolvat fără specificaţii clare, fără experţi şi norme transparente.

Mi-e să nu rămânem și cu mingea luată și cu ochii umflați!