Am urmărit un material foarte interesant al colegilor de la Startup recent, care ne-au dat răspunsuri cu privire la importanţa Olandei în peisajul tech global. De altfel şi eu mă întrebam cum a ajuns Olanda aşa importantă, încât prin ASML să dicteze soarta cipurilor şi procesoarelor de pe toată planeta şi mai ales a Chinei. Fără echipamentele olandeze ASML... nu poţi produce cipuri. Iar dacă o faci, o faci cu tehnologie învechită şi rata mare de eşecuri în linia de producţie. Iar aici intră pe filiera Philips şi relaţia sa cu... China.
De altfel Philips este una dintre cele mai vechi și influente companii europene de tehnologie. A dat lumii totul, de la becuri și aparatură medicală la televizoare, casetofoane, espressor Philips, monitoare. Să nu uităm de procesoare, tuburi catodice și… fundamentul pentru ceea ce astăzi este poate cea mai importantă companie de tehnologie din Europa: ASML.
Philips şi ASML
Philips nu mai produce electronice ca pe vremuri, numele Philips apare azi pe produse fabricate în China, divizia lor Home Appliances a fost vândută unor investitori asiatici, iar ASML e aproape sinonim cu dominația europeană în semiconductoare. Cum se leagă toate astea? La origini, ASML a fost creată în 1984 ca un joint-venture între Philips și ASM International. Philips producea încă din anii ’70 echipamente și componente pentru industria semiconductorilor, iar litografia devenise atât de complexă și costisitoare încât o structură separată era necesară. Ideea Philips a fost simplă și vizionară: externalizarea completă a litografiei într-o entitate dedicată, care poate crește independent fără constrângeri interne.
ASML a funcționat ani buni ca o extensie tehnologică a Philips. Fără Philips, ASML nu ar fi avut nici capitalul, nici know-how-ul, nici ecosistemul industrial olandez necesar pentru a deveni ceea ce este astăzi. De fapt, primele fabrici, ingineri și prototipuri provin direct din Philips Research. În anii ’90, Philips începe un proces accelerat de restructurare globală, vinde din acțiunile ASML, apoi iese complet. ASML devine total independentă, iar drumul celor două companii se bifurcă definitiv.
Deși Philips a creat ASML, astăzi cele două entități nu mai au legături de proprietate sau colaborări industriale majore. Ele fac parte însă din același ecosistem industrial olandez, cel din Eindhoven și Veldhoven, un „Silicon Valley miniatural european”. Philips are în continuare un rol cultural în acest ecosistem: universități, laboratoare, parcuri industriale, iar mulți dintre inginerii ASML au trecut prin Philips sau prin școlile susținute financiar de Philips.
Philips de astăzi: nu mai este compania pe care o știai
Philips nu mai e producătorul gigant de electronice de consum de altădată. În ultimii 20 de ani, compania a vândut treptat multe divizii:
- Divizia de televizoare a fost transferată către TP Vision (companie cu capital chinez/asiatic).
- Divizia de iluminat a fost separată în compania Signify.
- Divizia de electrocasnice (aspiratoare, aparate de gătit, călcat, întreținere personală etc.) a fost vândută către Versuni, firmă deținută de grupul asiatic Hillhouse.
- Produsele audio au fost licențiate diferitelor companii asiatice.
Dar Philips continuă să existe în forma sa corporativă principală: un gigant european axat pe aparatură medicală, soluții clinice, monitorizare, mamografie, imagistică și servicii integrate pentru spitale. A rămas listată la bursă, este o companie occidentală independentă și produce în continuare hardware de înaltă complexitate, departe de zona consumer care a mers către Asia.
Legătura Philips – China
De ce vezi numele „Philips” pe produse care nu mai sunt ale lor? În magazine, în România sau în alte părți ale lumii, foarte multe dispozitive cu brand Philips sunt de fapt produse sub licență, nu de compania Philips propriu-zisă. După vânzarea diviziei Home Appliances către Hillhouse, compania rezultată Versuni are dreptul exclusiv să folosească brandul „Philips” pe toate produsele electrocasnice.
Așadar, aparatele cu marca Philips din retail nu reprezintă ceea ce Philips „adevărat” mai produce. Legătura cu China vine strict din producția și distribuția acestor produse prin companii asiatice.
Legătura ASML – China sau mai bine zis... conflictul
ASML este astăzi cea mai importantă strategic companie din Europa în domeniul semiconductorilor și singura din lume (la nivel comercial) capabilă să producă sisteme de litografie EUV. Din acest motiv, compania se află în centrul conflictelor tehnologice dintre SUA și China.
Relația ASML - China este definită în prezent de restricții puternice la export impuse de guvernul olandez la presiunea SUA. Apoi avem interdicția totală de a vinde tehnologie EUV către China. Sunt puse limitări severe chiar și pentru unele sisteme DUV avansate. China poate cumpăra de la ASML doar sisteme DUV mai vechi, nu cele de vârf. Asta din cauza sancţiunilor americane asupra companiilor chineze.
Tehnologia EUV versus DUV
Cipurile pornesc din ceva foarte banal: nisipul. În nisip există dioxid de siliciu, iar fabricile îl purifică până obțin siliciu aproape perfect, care este transformat într-un cilindru mare și apoi tăiat în discuri subțiri numite wafere. Pe aceste discuri nu există încă nimic; sunt doar „foi goale” pe care vor fi desenate/inscripţionate miliarde de tranzistoare, adică întrerupătoare minuscule care formează logica unui procesor sau a unui cip grafic.
Procesul de „desenare” se numește litografie. Un fascicul de lumină proiectează pe wafer tiparele microscopic de fine care vor deveni trasee electrice. Ca să poți desena la un nivel foarte, foarte mic, ai nevoie de o lumină cu o lungime de undă extrem de scurtă. Aici apare diferența dintre DUV și EUV: DUV folosește lumină ultravioletă obișnuită, de 193 nm, suficientă pentru cipuri mai vechi, dar insuficientă pentru nodurile moderne.
EUV, în schimb, folosește lumină de 13,5 nm - de peste zece ori mai scurtă, permițând trasarea unor modele mult mai fine și realizarea cipurilor de generație actuală, cum sunt cele de 5 nm, 3 nm sau 2 nm. Această lumină EUV este foarte greu de produs: se trag picături de staniu, lovite cu lasere gigantice, transformate în plasmă, iar lumina rezultată este direcționată cu sisteme optice extrem de sofisticate. Doar câteva companii din lume pot construi asemenea mașini, iar cea mai avansată este ASML.
De aceea EUV a devenit un element strategic: cine deține tehnologia poate fabrica cele mai puternice cipuri, iar cine nu are acces rămâne blocat la generații mai vechi. În final, waferul litografiat este tăiat în sute de cipuri individuale, micile „creiere” care ajung în telefoane, laptopuri, mașini și practic orice dispozitiv inteligent.
Concluzie
Philips de azi nu are nicio legătură operațională cu Chinaîn privința produselor consumer și nu mai are nicio legătură cu ASML. Philips Consumer este operată de firme asiatice, inclusiv chineze, dar doar prin licență de brand. ASML este complet independentă, are origini Philips, dar este parte esențială a securității tehnologice occidentale și funcționează sub restricții severe în raport cu China. Vine după investiţii de zeci de miliarde de euro din partea statului olandez.
Compania olandeză ASML joacă un rol central în ecosistemul tehnologic occidental deoarece produce echipamente de litografie, inclusiv sisteme EUV fără de care procesoarele moderne nu pot fi fabricate. Practic, toți producătorii de top depind de ASML pentru a continua reducerea nodurilor tehnologice, creșterea densității tranzistorilor și dezvoltarea arhitecturilor de generație nouă. În lipsa mașinilor EUV, industria globală ar rămâne blocată pe tehnologii mult mai vechi, iar avansul în AI, smartphone-uri, plăci grafice și servere ar încetini semnificativ.
Această poziție monopolistă, câștigată prin decenii de R&D și colaborări cu furnizori extrem de specializați, a transformat ASML într-o infrastructură strategică a Occidentului. Din acest motiv, restricțiile exporturilor de tehnologie avansată către China, negociate între Olanda, SUA și alți parteneri occidentali au devenit un instrument geopolitic major. Limitând accesul Chinei la litografie EUV și la anumite sisteme DUV avansate, Occidentul controlează ritmul la care industria chineză poate avansa către noduri sub-7 nm și, implicit, capacitatea Beijingului de a produce cipuri competitive pentru AI, tehnologie militară și cloud.
Astfel, ASML a devenit, fără intenție directă, un jucător cheie în stabilirea echilibrului tehnologic global: o companie europeană care dictează indirect limitele de dezvoltare pentru una dintre cele mai mari economii ale lumii, prin simplul fapt că deține cea mai rară și mai complexă tehnologie de fabricație a semiconductorilor.
