În urmă cu 2 ani pe final de an făceam un test al reţelei 5G Orange România din Bucureşti, folosind la acea vreme pionierul Samsung Galaxy S10 5G. Fast forward în 2021, cu un Bucureşti cu acoperire completă 5G de la Orange şi o Timişoara în care un test 5G făcut pe un iPhone 13 Pro s-a dus mai sus ca viteză decât unul Wi-Fi Gigabit.
Asta m-a făcut să ridic din sprânceană să mă înfurii peste măsură şi să zic: da ce Bucureştiul nu poate? Aşa s-a născut ideea unui battle între Bucureşti şi Timişoara, cu 5 locaţii reprezentative şi 5 teste de viteză realizate acolo în cele două urbe.
Viteza este cuvântul cheie când vine vorba despre conexiune. Digitalizarea este un proces din ce în ce mai rapid pentru toate domeniile de activitate iar internetul și viteza lui devin elemente extrem de importante pentru activitățile de zi cu zi, fie că este vorba de job sau de timpul liber. Însă aici avem o problemă: România este pregătită pentru digitalizare? Românii au competențele necesare?
Studiile demonstrează că nevoia de incluziune digitală în România este extrem de mare, în special într-o eră în care digitalizarea devine ușor, ușor un nou limbaj de comunicare precum și un stil de viață. Chiar și asa, un raport al Comisiei Europene din 2020 arată că unul din cinci români nu au utilizat niciodată internetul, România fiind pe ultmele locuri în ceea ce privește utilizarea zilnică a internetului, spre deosebire de alte regiuni din Uniunea Europeană, conform raportului DESI din 2021.
Din păcate aceste informații nu se opresc aici, ci se ramifică în competențele digitale pe care românii le au, sau mai bine spus nu le au, în marea lor majoritate. Când digitalizarea ne bate la ușă mai rapid ca niciodată, inclusiv cu mutarea școlilor în online în perioada pandemică, doar 10.1% din populația adultă a țării noastre are abilități peste medie când vine vorba de competențe digitale. Totodată, 39% dintre tinerii din România (cu vârsta între 16 şi 19 ani) îşi autoevaluează competențele digitale ca fiind scăzute, comparativ cu media europeană de 15%. Aceste cifre indică faptul că integrarea tinerilor pe piaţa muncii poate fi o provocare
Acest material este realizat în colaborare cu Orange, care susţine şi depune eforturi pentru incluziune digitală la nivel naţional, făcând reţeaua și tehnologia mai accesibile pentru cât mai multe persoane şi business-uri. Certificările Ookla atestă implicarea Orange în procesul de a îmbunătății incluziunea digitală, cu o rețea cu acoperire mai mare și viteze mai bune. Pe fondul informaţiilor menţionate anterior, Orange lansează campania “Facem tehnologia digitala accesibila tuturor”, pentru a atrage atenţia asupra importanţei subiectului incluziunii digitale în România şi reconfirmă promisiunea de a oferi sprijin tuturor celor care vor şi au nevoie să-şi îmbunătăţească abilităţile digitale.
Am dorit să verificăm chiar noi recunoaşterea primită de Orange în vară de la Ookla prin rezultatele SpeedTest Intelligence, să vedem cât de mult poate susține aceasta nevoia de viteză și conexiune constantă. Ervin a luat Timişoara în primire cu zonele Centru (Catedrala & Opera), Iulius Town, ISHO, Bastion & Punctele Cardinale și Hotel Continental & Banca Națională, iar Alex s-a ocupat la Bucureşti de teste în zona Promenada, Piaţa Victoriei, Piaţa Universităţii, Tineretului, Dristor/Parcul IOR. Am îmbinat aceste teste cu un scurt istoric al zonelor respective, dar şi însemnătatea lor pentru noi la nivel personal. Alex a făcut testele pe iPhone 13 Pro, iar Ervin pe iPhone 13 Pro Max.
Îi dăm întâi cuvântul lui Alex şi să vedem cum arată testele sale:
1. Promenada Mall, Globalworth Tower
Am ales acest nucleu al corporaţiilor din Nordul Capitalei pentru că mi se pare relevant pentru modernitatea oraşului. Aici e mare nevoie de viteză şi 5G şi aici am o tonă de amintiri. Aici se află cele mai mari turnuri de sticlă şi metal din Bucureşti, două la număr şi aici se află şi Promenada Mall.
Îmi amintesc că în 2004 aici era pustiu şi că la capătul autobuzului 135 zona era relativ slab iluminată şi rău famată. Se construia în draci încă de atunci şi parcul industrial era doar un vis. Unde acum e Globalworth Tower era un restaurant singuratic. Apoi a venit şi acel pod construit şi apoi închis rapid, pe care lumea scria mesaje în zăpadă când era viscol.
În turnul Globalworth am ţinut interviuri cu Huawei, iar în mall-ul din zonă am cumpărat prăjituri bune de la cofetării artizanale româneşti.
La testul 5G făcut aici am ajuns la un maxim de 566 Mbps la download şi 146 Mbps la upload. Ping-ul de 8 ms nu e chiar rău.
La ce foloseşte 5G aici şi care e publicul ţintă? E clar că aici e vorba despre corporatişti, despre cei care merg la birou şi zecile de mii de angajaţi din hub-ul din nordul Capitalei. Au nevoie de viteze mari de download şi upload, sunt mereu pe fugă, au de trimis rapoarte, mailuri, apeluri video de realizat între două cafele şi o şedinţă.
Aici este vital să ai o reţea stabilă, fiind un nod al productivităţii în segmentul IT, bancar şi găsindu-se aici sedii ale unor giganţi tech şi nu numai.
2. Piaţa Victoriei
Punctul zero al democraţiei, Piaţa Victoriei e carotida Bucureştiului, de acolo se ia pulsul său. Am trecut prin fața sediului Orange pentru câteva teste şi mi-am amintit că de acolo am plecat cu o mașină electrică la Summer Well 2021. Tot la acest sediu s-a ţinut marele eveniment de lansare a serviciilor 5G în vara lui 2019.
Am fotografiat şi Calea Victoriei, pe care am luat-o la pas la un moment dat, văzând oameni îmbrăcaţi în costume de epocă, maratoane, oameni pe skateboard şi cafenele şi cofetării posh presărate în dreapta şi stânga. Şi eterna pistă de biciclişti care provoacă discuţii.
Tot aici este Muzeul Antipa cu a sa girafă legendară, loc de întâlnire pentru mulți dintre noi.
Cât despre teste: am ajuns la 571 Mbps la download şi 104 Mbps la upload. Ping de 7-8 ms deloc rău. Şi în zona Piaţa Victoriei se află sedii de companii, dar şi un flux foarte mare de persoane şi de automobile. Pe aici se şi stă în trafic, pe aici se merge spre gară şi pe aici pleacă lumea spre aglomeratul Ştefan Cel Mare sau spre Kiseleff. Se trafichează mulţi Terabtyes pe zi şi e nevoie de o viteză pe măsură. E şi o zonă de mare circulaţie pentru turiştii străini, care vor tranzita Calea Victoriei în căutare de terase chic şi muzee.
E nevoie de 5G inclusiv pentru politicienii din clădirea Guvernului, dar şi pentru uriaşele sedii bancare din zonă şi spitalul Filantropia. Şi infrastructura din zonă şi infamul semafor de la Victoriei ar beneficia de un upgrade 5G.
3. Piaţa Universităţii
Acest loc este dominat de simboluri ale Revoluţiei de la 1989, dar pentru mine e vorba de altfel de revoluţie. Pentru mine înseamnă rebeliunea tinereţii şi rebeliunea din facultate. La Universitatea Bucureşti am avut cursurile Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicaţii între 2005 şi 2008, cele care nu se ţineau la Leu. Aici am dat examene, aici am fost 11 băieţi într-o generaţie cu 200 de fete. Aici se râdea, se dădeau afară oameni de la curs, se legau prietenii şi se toceau coate pe bănci de lemn. Se asculta muzică la CD player şi se venea cu părul vopsit în multe culori.
Iar revenind la oile noastre tehnologice, la testul de conectivitate 5G am atins 603 Mbps la download şi 117 Mbps la upload, cu 9 ms la ping. Clar aici publicul ţintă pentru reţeaua 5G Orange îl reprezintă turiştii străini. Mă gândesc la cei cazaţi la Hotelul Intercontinental, care vor comunica cu cei din ţările din care provin, dar se vor informa şi cu privire la obiective locale de pe telefon. Mă gândesc la masa de oameni care intră la Teatrul National, care poate găzdui chiar şi mii de persoane deodată, dar şi la sumedeni de cafenele unde există oportunităţi de live-uri pe Instagram.
Universitatea în sine este un loc în care se adună mii de studenţi şi aici cuplăm şi Facultatea de Arhitectură şi alte instituții de învăţământ din zonă. Internetul Wi-Fi de la Universitate e legendar de slab (am păţit) şi multe prezentări din aulă şi procesul de învăţare ar putea fi ajutate de conexiunea Orange 5G. Se pot face apeluri video cu alte universităţi, prezentări cu grafică 3D, ba chiar putem avea parte de proiecte prezentate în VR. Nu mai spunem de solicitarea asupra reţelei când are loc un concert în această zonă şi se adună zeci de mii de oameni, iar abia atunci 5G-ul e pus serios la treabă cu live-uri. Tinerii şi turiştii sunt ţinta aici.
4. Tineretului, Parcul Carol
Ne-am dus şi spre Sud, cu o vizită în Sectorul 4, în Parcul Tineretului şi Parcul Carol. La Tineretului la intersecţie mă întâlneam cu lumea când mergeam la concerte la Arenele Romane. Ştiu exact şi ultimul şi primul la care am fost. Primul? 2003, Sepultura, abia plecase Max Cavalera şi venise Derrick Green la voce. M-a băgat pe sub mână unchiul meu bodyguard care lucra la BGS. Fiind primul meu concert mare am luat tricou cu Nike pe mine, deoarece dacă aveai tricou cu formaţia greşită puteai lua bătaie.
Parcul Carol are un aer solemn, impunător, oarecum vestigial, are ceva sovietic şi sobru, e plin de monumente dedicate soldaţilor şi tributuri aduse războiului. Are poate şi cele mai bune trepte din Bucureşti pentru cardio spre acel Mausoleu uriaş.
Parcul Tineretului pe de altă parte e gigantic şi am prins la intrarea sa acum 4-5 ani o expoziţie de tancuri aici, în vreme ce acum am văzut doar fântâni uriaşe secate şi un castel gonflabil pentru cei mici.
Aici am ajuns la 597 Mbps la download şi se pare ca Sudul stă bine la upload, cu o viteză de până la 162 Mbps. În poze o să remarcaţi şi o nouă clădire de birouri uriaşă, în forma literei U, numită sugestiv U Center. Aici se construieşte intens, pe un spaţiu uriaş şi va fi un hub de productivitate pentru sudul oraşului, chiar dacă e la o aruncătură de băţ de centru.
Parcul Tineretului este gigantic şi poate fi bine deservit de 5G pentru cei care se plimbă în el. Aici se află şi Liceul Şincai, unde 5G-ul poate contribui la interactivitatea cursurilor şi nu mai vorbesc despre Parcul Carol, acolo unde mii de oameni se pot strânge chiar şi zilnic într-o perioadă non pandemică la Arenele Romane, făcând live-uri de la concerte. Este şi o zonă cu trafic intens, cu bulevarde foarte largi şi multe mici business-uri care pot beneficia de aportul unei conexiuni 5G rapide de la livrări de sushi la magazine cu alcool de specialitate.
5. Dristor + Parcul IOR
Iniţial doream să mă axez strict pe zona Dristor, dar ea fiind la doar 15 minute de Parcul IOR le-am comasat. Intersecția de la Dristor conţine legendara Dristor Shaorma, dar şi Dristor Kebap, cele două entităţi fiind certate şi rivale, despărţite ca Roger Waters şi David Gilmour de la Pink Floyd.
Tot în aceeaşi intersecţie se află Școala Gimnazială Numărul 80, la care am îngheţat la o olimpiadă de engleză în liceu. Îmi tremurau mâinile de frig şi scriam despre săruturi cu fete în vreme de tornadă. Scris foarte neciteţ, dar tot am trecut la faza pe Capitală şi chiar naţională. Tot acolo am dat o olimpiadă la Biologie, care era aşa grea că puteai ca din 5 variante la una dintre cele 300 de întrebări să fie corectă 1, 2, 3, 4, 5, toate sau nici una.
Mărturisesc că pe la Dristor vitezele nu au fost aşa măreţe ca shaorma, 314 Mbps la download şi 50 Mbps la upload. Aici sunt foarte multe blocuri de 10+ etaje, este un nod al locuinţelor şi este poate cea mai dorită zonă de imobilare din Bucureşti. Eşti aproape de Centru, de Splai, de un bulevard ce dă în Autostrada Soarelui. Aici este “al doilea miez” al oraşului şi e clar nevoie de 5G, dar se şi construieşte mult, cu două 2-3 ansambluri rezidenţiale ridicate în zonă, plus o secţiune de supermarketuri şi magazine secundare care se tot măreşte spre Vitan.
Am luat tramvaiul preţ de 3 staţii şi am ajuns la Parcul IOR, mă rog cunoscut acum ca Parcul Alexandru Ioan Cuza. Ai şanse mai mari să mă găseşti aici decât acasă într-o perioadă când se lansează multe telefoane. Parcul are la intrare o statuie a lui Alexandru Ioan Cuza, apoi o zonă cu parc pentru copii, fântâni arteziene şi mici chioşcuri cu suc, chipsuri, popcorn. Ai şi rosariumul, care văzut de sus din satelit are o formă de floare: fântâna e în centru şi e înconjurată de cercuri de flori ca nişte petale.
Cel mai mare şoc la testele de conectivitate l-am avut aici: în parc am prins 568 Mbps la download şi 91.2 Mbps la upload. Pentru sectorul 3 Parcul Alexandru Ioan Cuza e oază de verdeaţă şi aer curat. Într-o zi normală de vară parcul e împânzit de mii de oameni şi mulţi stau pe telefon. Este şi o zonă foarte vânată de tinerele cupluri, care vor să stea lângă parc şi se pregăteşte şi un proiect imobiliar uriaş în aceeaşi zonă la metroul Titan.
Adăugăm şi foarte multe alte mici terase, restaurante şi un mall şi vom înţelege că e foarte multă lume pe metru pătrat şi e nevoie de o reţea pe măsură, viteza pe măsură, în această zonă boemă de promenadă, în ceea ce pare a fi cel mai bine întreţinut parc din oraş. Şi aici se pot ţine concerte şi amenaja festivaluri cu food truck-uri, ba chiar unele destul de mari,deci încă un motiv să ai conexiune ţeapănă.
A venit rândul lui Ervin să prezinte locațiile în care a testat conexiunea 5G și rezultatele obținute:
1. Zona Hotel Continental, Banca Națională
Am preluat ștafeta 5G de la Alex și vin cu testele din Timișoara, acolo unde prima zonă vizitată a fost cea din preajma Hotelului Continental – în preajmă se află și sucursala din Timișoara a Băncii Naționale (la câțiva zeci metri), dar și Centrul Comercial Bega, sau Facultatea de Medicină Dentară din Timișoara.
După cum observați, locația este una aglomerată, intens circulată și deosebit de condensată privind traficul urban, dar și cel de date și voce.
Edificiile enumerate există de când mă știu și s-au transformat foarte puțin în ultimii 20 – 30 de ani. Clădirea Hotelului a fost proiectată de către arhitectul Gheorghe Gîrleanu, care a participat ca proiectant și la conceperea clădirilor Magazin Bega, Modex, Casa Tineretului sau Sala Olimpia. Tot în acestă zonă se află și celebrul ceas floral, care a prins și vremuri mai bune de altfel.
În această zonă testul de viteză Ookla 5G a returnat o valoare de 304 Mbps în ceea ce privește descărcarea și 23,4 Mbps upload. Viteza 5G este binevenită aici pentru un segment foarte larg de consumatori. În zonă fiind magazine, instituții dar și hotelul, unde se cazează turiști, oameni de afaceri, dar și sportivi veniți la competiții.
2. Zona Centrală, Opera Națională, Castelul Huniade, Catedrala Metropolitană
Este probabil cea mai efervescentă zonă a orașului și cea mai vizitată de către turiști. Toate lucrurile importante în istoria Timișoarei au legătură cu această locație. În 1910 a fost eliberată autorizația pentru construirea primei clădiri: Palatul Lloyd, care a fost construită între 1910 - 1912 după planurile arhitectului Leopold Baumhorn. Imediat s-au construit și celelalte palate, Catedrala Mitropolitană fiind ridicată între 1936 și 1946, iar blocurile moderne de locuit abia în 1963, tot prin contribuția arhitectului amintit mai devreme, Gheorghe Gîrleanu.
Castelul Huniade se află în imediata apropiere a Pieței Victoriei este un monument istoric și este cea mai veche clădire din Timișoara, construit între anii 1308–1315 de Carol Robert de Anjou și reconstruit după cutremurul din 1443 de către Ioan de Hunedoara. Castelul medieval a fost distrus în timpul asediului Timișoarei din 1849 și refăcut în forma actuală în 1856. Astăzi adăpostește Muzeul Banatului (în renovare).
După cum vă puteți da seama și această zonă este una intensă pentru consumul de date, iar testele le-am făcut în cea mai activă perioadă a zilei, între orele 13 și 14. Rezultatul obținut a fost de 287 Mbps download, respectiv 28,4 Mbps upload. De aceste viteze beneficiază în special cei care se așează la o terasă pentru a consuma o înghețată, o prăjitură, sau de ce nu, un Mac. Nu trebuie să uităm nici de concertele din această locație, de unde foarte mulți participanți fac transmisii live pe rețelele de socializare, deci conectivitatea 5G e esențială.
3. Zona Bastion Theresia și Fântâna Punctelor Cardinale
A urmat o zonă încărcată și ea de istorie: „Bastion Theresia”. Acesta este singurul bastion care mai există din cetatea Timișoarei din perioada apartenenței Banatului la Imperiul Austriac. E cunoscut și sub numele de Bastionul Cetății.
Construcția Bastionului a început în 1732 și a fost definitivată în 1734. Ulterior a fost înglobat în zidul fortificațiilor, iar în 1744 a fost redenumit Bastionul Theresia, în onoarea arhiducesei Maria Terezia a Austriei.
Zona a fost reabilitată în perioada 2008–2010, iar înainte de reabilitare ea găzduia spații comerciale, restaurante, baruri, o discotecă cu program de club de noapte, o librărie, două expoziții permanente ale Muzeului Banatului. Îmi aminesc că am cumpărat cărți și casete dintr-un anticariat din zonă.
Tot în zonă se află și celebra fântână arteziană „Punctele Cardinale” (Fântâna Punctelor Cardinale), acolo unde într-o noapte în jurul orei 1, când făceam teste de fotografii low light și speedtest, am atins un neverosimil 714 Mbps la download și 51 Mbps la upload.
De altfel zona este una de reper a orașului, fiind folosită extrem de des ca loc de întâlnire între oameni.
În testul de zi, făcut în aceeași locație, cu trafic intens de acestă dată, am reușit să urc Ookla până la nivelul de 289 Mbps download și 33,9 Mbps upload. 5G aici are o acoperire foarte largă privind necesitatea spre clienți. Este o zonă intens circulată și vizitată, dar este și rezidențială, iar în apropiere se află și piața Unirii, acolo unde nu există turist care să nu poposească. Cum ziceam, aici am atins și acea viteză de 714 Mbps la download.
4. Iulius Town
Am continuat periplul meu într-o zonă comercială, care în zilele sale bune numără probabil cea mai mare concentrație de oameni pe metru pătrat din Timișoara. Iulius Mall, core-ul complexului, s-a deschis în 2005 și extins în 2009 și 2019, devenind ulterior oraș în oraș, numindu-se epic, Iulius Town.
În acest complex activează sute de firme și birouri ale unor firme de renume, inclusiv unele care asigură mâncarea celor din zonă.
Complexul găzduiește și Super Marketuri, magazine, sau săli de Fitness, dar și Cinematografe. Există și o zonă de agrement unde poți petrece o după-masă de duminică plimbându-te cu familia sau prietenii.
Aici am făcut următorul test 5G, iar rezultatul afișat a fost 298 Mbps download, respectiv 12,4 Mbps upload. Privind necesitatea unei conexiuni bune și viteze de date excelente, consider că această locație este încă una esențială în Timișoara. Dacă Piața Unirii este nodul Istoric unde poți consuma la o terasă diverse preparate și face fotografii pe partea Food, pentru ca apoi să le trimiți via conexiunea 5G spre Insta, sau Facebook. Iulius Town este locul unde vei putea face cumpărături de tot felul, ca apoi să te relaxezi plimbându-te printre edificiile ultra-moderne. Este probabil cea mai aglomerată locație, mai ales in weekend, aici beneficiind un larg spectru de oameni de vitezele oferite de conectivitatea 5G.
5. ISHO
Ultima, dar nu cea din urmă locație de teste din Timișoara este cea a ISHO, care a crescut pe ruinele ILSA din 1905. Alături de Iulius Town, zona este reper al Timișoarei de mâine. Cu o arhitectură ultra-modernă și facilități cum numai în vest puteți găsi, locația este una fascinată și elegantă. Este o realizare cu mult bun-gust și simț estetic ieșit din comun. Ce mă frapează cel mai mult e faptul că arhitectul s-a gândit și la amănunte cum ar fi oferirea unui câmp vizual spre Biserica Millenium din partea cealaltă a canalului Bega, cu vedere directă printr-un tunel dinspre Bulevardul Leontin Sălăjean.
Complexul este alcătuit din mai multe clădiri, o combinație între birouri și locuințe de lux, cu magazine la parter, dar găsim și Bănci și o farmacie în zonă. Este poate cea mai modernă zonă a orașului.
Testele făcute aici au relevat valori ca 282 Mbps la download și 8,7 Mbps la upload. Locația încă nu este deschisă official, dar este pe terminate, iar privind segmentul de populație care se va folosi de conectivitatea 5G aș aminti aici și comercianții din piața Badea Cârțan, dar și de angajații Poliției Municipale care se află la doar câteva zeci de metri de ISHO. Bineînțeles, conectivitatea 5G va fi esențială și pentru birourile care vor fi ocupate în curând de firme și agenții.
Concluzii
În acest moment Orange România oferă acoperire 5G completă pentru Capitală şi pentru Timişoara şi am testat asta în multiple zone din cele două oraşe. Teste de acoperire, latență, viteză download şi upload. Am vizat hub-uri de corporatişti, unde conexiunea rapidă e vitală pentru a trimite Excel-uri, PPT-uri, proiecte de tot soiul, dar şi zone turistice sau de promenadă, unde turiştii vor avea nevoie de lăţime de bandă suficientă pentru a posta fotografii, video-uri, a face live-uri.
Nu uităm şi de zonele studenţeşti, unde tinerii pot folosi 5G pentru a se informa şi a comunica. Conexiunile 5G sunt importante şi în zonele cu trafic pietonal intens şi cele comerciale, cu mall-uri, centre comerciale şi pieţe. Nu uităm şi că în multe dintre parcurile şi pieţele în care am fost noi se pot ţine şi concerte, festivaluri şi alte manifestări unde tehnologia 5G îi va aduce împreună pe participanţi şi pe cei de acasă.
Față de testele din 2019 remarc un semnal 5G mai stabil, mai puţin fluctuant şi viteze mai mari de download şi upload, inclusiv în zone mai îndepărtate de centru şi chiar considerate limitrofe, ca mijlocul unui parc din sectorul 3.
Apropo de studenţii şi elevii menţionaţi mai sus, cum vă spuneam, Orange desfăşoară de altfel campania digitală "Facem tehnologia digital accesibilă tuturor". Folosind o infrastructură precum cea Orange, o campanie de awareness şi programele cu telefoane recondiţionate la preţuri accesibile, tehnologia 5G şi accesul la Internet se va democratiza cu adevărat şi în România. Pentru că a cunoaşte şi a comunica înseamnă putere şi generaţia a cincea de conexiune mobilă este un viitor care are nevoie să se întâmple acum.
Vă invităm să aflați mai multe detalii despre inițiativa celor de la Orange aici.
