Alura de terminal mai accesibil este vizibilă din start pe Motorola edge 50 Fusion în comparație cu modelul Pro, asta pentru că te uiți la preț și apoi vezi că are doar o cameră duală în spate. Așteptările scad puțin remarcând aceste detalii și ce-i drept trebuiau făcute tăieri de costuri la unele capitole, procesor mai modest, conectivitate lite, iar camera? Ne convingem în continuare.
Video-review Motorola Edge 50 Fusion, secțiunea Cameră
Legat de aplicația Camera preinstalată, aceasta îți oferă un UI intuitiv și cu toate opțiunile utile la îndemână. Ai în carusel modurile Slow Motion, Video, Photo, Portrait, Pro, Scan și More unde mai găsești Spot Color, Night Vision, Panorama, Ultra-Res, Dual Cature, Photo Booth, Tilt-Shift, Timelapse, Spot Color Video și Dual-Capture Video.
Camera include un senzor wide de 50 mpx, cu OIS, pixeli de 1.0µm, focalizare dual pixel PDAF și deschidere f/1.9. I se alătură o cameră ultra-wide de 13 mpx, 120 grade, f/2.2, pixeli de 1.12µm. Avem bliț LED, HDR, panorama și filmăm 4k@30fps, 1080p@30/60/120fps cu stabilizare gyro-EIS. Pentru selfie-uri avem cameră de 32 mpx wide.
Selfie
Ca de fiecare dată, selfie-urile sunt primele la rând și am mostre din diferite zile, începând cu o zi mai întunecată și răcoroasă când tonurile generale au fost mai închise la culoare. E un scenariu complicat pentru cameră și sunt momente în care pare că HDR-ul nu face o treabă tocmai bună, întunecând semnificativ zona ochilor. Când ai lumină mai bună care pică pe față dispar problemele.
Îmi place că fundalul rămâne vizibil, fără supraexpunere, culorile arată bine, dar tenul este redat foarte uscat și texturat, indiferent de condiții și în ideea în care toate filtrele au fost scoase. Asta se observă când dai zoom pe poze, iar pe timp de noapte dacă nu ai o lumină puternică mai bine de lași păgubaș, pentru că bliț-ul ecran luminează prea tare fața și nu o să fi mulțumit de ce va ieși.
Cel mai bine pe timp de zi este să folosești modul portrait care face fotografia mult mai arătoasă.
Culori
Fotografiile colorate includ desigur celebrul gard din Drumul Taberei, unde avem un curcubeu în toată regula. Remarc din start faptul că senzorul principal a prins culorile naturale, fix precum le-am văzut și în realitate, în condițiile în care de exemplu la roșu s-a mai pierdut vibranța vopselei odată cu trecerea anilor. La soare apare ceva supraexpunere și culorile devin aprinse/luminoase, după cum se vede la fotografia cu flori din parc. De asemenea, la zoom sunt cazuri în care roșul este suprasaturat. Nu tocmai echilibrate lucrurile.
Wide - ultra-wide
Galeria cu fotografii generale din timpul zilei începe de pe aleea blocului meu, unde vedem multe detalii, tonuri de verde, dar și supraexpunere în fundal, care luminează mult blocul din față și cerul al căruia albastru pălește. Continuăm plimbarea prin cartier iar în parcare același fenomen de supraexpunere dar și suprasaturare. Cumva pe ultrawide aceeași parcare arată mai bine, cu toate că se mai întunecă lucrurile cu un HDR nu atât de eficient.
În drum spre parc avem tonurile de verde primăvăratice, un cer luminos care duce la supraexpunere, fenomen prezent și la zoom, iar apoi și ultrawide. În parc odată ce soarele s-a ascuns, HDR-ul nu mai face față și se întuneca multe elemente. În continuare fotografiile livrate suferă cam de aceleași probleme, cel mai bine fiind prezentate fotografiile cu podul odată ce cerul se mai curăță și apar nuanțe de albastru.
Closeup și Macro
Fotografiile de aproape arată bine, iar cel mai bun exemplu este desigur robinetul din parc, camera reușind să livreze detalii și să redea acel luciu specific metalului rece. Se văd și zgârieturile de pe robinet, iar în galerie am mai prins de aproape și câteva crenguțe de brad, de care m-am apropiat apoi cu macro.
Odată ce activezi macro vezi și mai de aproape zgârieturile robinetului, țesăturile blugilor, sau picăturile de apă proaspăt căzute pe florile de primăvară. Avem și cadre cu boboci de trandafiri în care am prins perii ce încojoară frunzele. Parcă la culori e ceva suprasaturare, dar în general lucrurile arată savuros. Îmi place că Motorola a mers pe o cameră telephoto cu autofocus și astfel mod macro, în loc de o cameră de 2 sau 5 mpx macro care ar fi dezamăgit serios.
Zoom
Motorola edge 50 Fusion nu are o cameră telephoto dedicată, astfel că zoom-ul este destul de limitat, obținut prin crop-in din senzorul principal. Dacă te rezumi la 2x ai rezultate pe care le poți folosi fără probleme în online și sunt destule exemple în galerie care confirmă asta. Se mai pierde din calitate și detalii, după cum era de așteptat, dar încă o dată, fără un senzor telephoto dedicat, eu zic că rezultatele sunt mulțumitoare.
Bokeh
Am ajuns și la fotografiile portrait/bokeh, unde subiecții principali au fost trandafirii din parc. Fotografiile sunt arătoase, arată bine la prima vedere, atât din punct de vedere colorit cât și detalii, dar mai sunt și neajunsuri uneori. Din 4-5 fotografii cu mod portrait, 2 vor ieși bine, chiar foarte bine. Decupajul subiectului de fundal nu este perfect și se mai remarcă un efect de tip soft pe marginile petalelor, iar dacă ai mai multe flori în fundal scenariul devine mai complicat.
Noapte
Pentru final am lăsat fotografiile nocturne unde la fel ca la zoom, rezultatele sunt mulțumitoare, dar nu e cazul să te aștepți la performanța livrată de fratele mai mare Edge 50 Pro. Printre blocuri avem multe tonuri galbene, halouri luminoase extinse, dar odată ce activezi Night Mode culorile se mai echilibrează și cadrul se mai "albește". Ultrawide-ul nu îl recomand deloc, dar cum la zoom lucrurile arată binișor, desigur la maxim 2x.
Night Mode face ce știe mai bine ca pe orice telefoane și anume scade din vibranța luminilor din jur, iar siglele luminoase devin mai vizibile. Îmi plac culorile prinse pe timp de noapte, dar atenție la modul în care le realizezi, clar nu din mers, ci acordă-i camerei câteva secunde pentru a se ocupa de magie.
Video
Nu în ultimul rând vorbim și despre video, iar captura selfie este prima, cu detalii bune, stabilizare chiar eficientă, doar că apare supraexpunerea fundalului asta la FHD, în 4K apare și un tremur ciudat la captura din mers. Mai departe avem cadre obișnuite prinse la o plimbare, unde stabilizarea nu e tocmai cea mai potrivită, cu un efect de tip tremurat vizibil atât în FHD cât și 4K. Nici aici nu lipsește supraexpunerea fundalului, dar măcar culorile rămân naturale. Asta se observă și la captura cu gardul.
În continuare același comportament și în parc, cu acel tremur de stabilizare și multă suprasaturare pentru copacii din fundal, plus supraexpunere, chiar dacă nu era cea mai însorită zi posibil. Tremurul specific nu putea lipsi de la urcarea de trepte, iar un capitol la care camera se descurcă bine este focalizarea și panoramarea, chiar și mai rapidă, unde imaginea nu se mișcă, totul fiind clar. La zoom, la 2-3x ies cadre reușite.
Noapte calitatea scade și mai mult, se pierd detalii, stabilizarea are de suferit, iar dacă acel tremur nu era de ajuns, acum avem și efectul jeleu. Mai degrabă o cameră pentru filmare de pe loc.
Disponibilitate
Prețuri actualizate
