Nu doar în România se scumpesc telefoanele: 2026 începe să arate ca anul în care „mai mult pentru aceiași bani” devine „mai puțin pentru mai mulți bani”. Un nou episod vine din Asia, unde CNMO documentează majorări aplicate de Samsung și Nothing în India, dar și de Huawei, Xiaomi și Honor în China. Privite separat, par niște ajustări regionale. Privite împreună cu datele despre Europa și piața globală, conturează însă o problemă mult mai mare: memoria RAM și stocarea au devenit atât de scumpe încât producătorii nu mai pot ascunde costul în marjă.
România are propriile ingrediente care fac scumpirea mai ușor de simțit. Cota standard de TVA este acum de 21%, iar Eurostat plasa inflația anuală din România la 8,2% în iulie 2026, cea mai ridicată din Uniunea Europeană. Asta nu înseamnă că fiecare telefon s-a scumpit cu 8,2% și nici că TVA-ul explică singur prețurile din magazine. Înseamnă că o tendință globală ne prinde într-un moment în care cumpărătorul român are deja mai puțin spațiu de manevră.
Nu mai este doar inflație. Telefonul însuși costă mai mult de produs
Datele Counterpoint Research sunt probabil cea mai bună explicație pentru ceea ce vedem acum. În trimestrul al doilea din 2026, prețurile memoriei pentru smartphone-uri au crescut cu peste 80% față de trimestrul precedent. La telefoanele low-end, costul componentelor pentru configurații comparabile a fost cu 70% mai mare decât cu un an înainte, aproape toată diferența fiind pusă pe seama memoriei.
La gama medie, creșterea costului BOM a ajuns la 52%, iar memoria reprezintă aproximativ 40% din total. Până și în flagship-uri, DRAM-ul a depășit procesorul și a devenit cea mai costisitoare componentă individuală.
Am discutat deja pe Mobilissimo despre această inversare aparent absurdă, în care RAM-ul și stocarea au ajuns printre cele mai scumpe componente ale telefonului. Diferența este că acum efectul începe să apară tot mai vizibil pe eticheta de preț.
Iar presiunea nu pare să dispară imediat. TrendForce estimează că prețurile contractuale pentru DRAM convențional cresc cu încă 13–18% trimestrial în T3 2026, iar cele pentru NAND Flash cu 10–15%. O parte din capacitatea producătorilor de memorie este atrasă de servere AI și HBM, unde cererea și marjele sunt mult mai tentante. Telefonul de 200 sau 300 de euro ajunge astfel să concureze indirect cu centrele de date pentru siliciu. Nu e tocmai o luptă echilibrată.
Aceeași problemă, efecte diferite de la o regiune la alta
| Regiune | Ce se vede în 2026 | De ce contează |
|---|---|---|
| România | TVA standard de 21% și inflație anuală de 8,2% în iulie | Presiunea globală asupra hardware-ului se suprapune peste un mediu local deja scump |
| Europa | Livrările de smartphone-uri au scăzut cu 10% în T2 | Costurile componentelor au dus la prețuri finale mai mari și promoții mai puține |
| India | Numeroase modele Samsung, Nothing și alte branduri au primit majorări succesive | Segmentul entry-level este lovit direct, acolo unde marjele sunt foarte mici |
| China | Huawei, Xiaomi și Honor au operat noi ajustări de preț în septembrie | Nici piața cu cea mai dură concurență locală nu mai poate absorbi complet costurile |
| Global | Prețul mediu de vânzare al smartphone-urilor a urcat cu 17% anual în T2 | Piața se mută spre modele mai scumpe, în timp ce volumele slăbesc |
Europa este relevantă direct pentru noi. Counterpoint spune că livrările europene au scăzut cu 10% în trimestrul al doilea, până la cel mai slab T2 din ultimii trei ani. Explicația include explicit creșterea costurilor componentelor, prețuri finale mai mari și reducerea promoțiilor. Europa de Est este mai expusă tocmai pentru că aici ponderea telefoanelor accesibile ale producătorilor chinezi este mai mare.
Cifrele globale sunt și mai grăitoare. În T2 2026, veniturile industriei au crescut cu 7%, deși livrările au scăzut. Cum faci mai mulți bani vânzând mai puține telefoane? Prețul mediu de vânzare a crescut cu 17%, până la aproximativ 400 de dolari, arată Counterpoint. Premiumizarea este o parte a explicației, dar analiștii indică și scumpirile operate de producătorii Android din cauza memoriei.
India și China sunt avertismentul, nu subiectul principal
Exemplele asiatice sunt interesante tocmai fiindcă arată cât de puțin spațiu de negociere mai există.
În India, Nothing a mărit din nou prețurile seriei Phone (4a), iar Samsung a aplicat ajustări pe mai multe modele Galaxy A și Galaxy F. CNMO scrie că aceasta ar fi a noua rundă de modificări Samsung pe piața indiană în opt luni, seria Galaxy A17 trecând prin ajustări repetate. Sunt cazuri extreme și nu trebuie extrapolate mecanic la România, dar direcția este aceeași.
În China, aceeași publicație inventariază cel puțin patru valuri de scumpiri în 2026, inclusiv ajustări recente la Huawei, Xiaomi și Honor. Faptul că prețurile urcă inclusiv acolo este semnificativ: China este o piață unde competiția dintre producători este atât de intensă încât fiecare sută de yuani poate muta volume serioase.
Vom plăti mai mult sau vom primi mai puțin?
Aici apare partea neplăcută pentru 2027. Producătorul are, grosier, trei variante: scumpește telefonul, îi taie din dotări sau acceptă o marjă mai mică. Ultima soluție funcționează doar o vreme.
TrendForce observa deja că modelele midrange tind să revină spre configurații de 8 GB RAM, iar 16 GB devin mai rare în zona high-end. Counterpoint vede aceeași presiune în camere și procesoare pentru modelele de mijloc. Cu alte cuvinte, „shrinkflation” în tehnologie poate să nu însemne un telefon mai mic, ci o generație nouă care păstrează aceeași memorie, același procesor sau face upgrade-uri mai selective.
POCO oferă deja un exemplu proaspăt: compania a explicat că folosirea celui mai nou chipset ar fi împins și mai mult costul, motiv pentru care F9 Ultra păstrează platforma generației precedente. Asta nu face automat telefonul slab, dar schimbă regulile jocului: an de an nu mai putem presupune că același segment de preț aduce automat procesor mai nou, mai mult RAM și stocare dublă.
Și Xiaomi și-ar fi redus deja puternic planurile de producție pentru 2026, tocmai pe fondul scumpirii DRAM și NAND.
Paradoxul: flagship-urile rezistă, telefonul ieftin suferă
Ai putea crede că primul afectat este telefonul de 1.500 de euro. În realitate, el are o pernă mult mai groasă. Apple, Samsung sau un brand care vinde un flagship cu marjă mare poate absorbi mai ușor câteva zeci de dolari în plus sau poate folosi buyback, rate și promoții pentru a masca diferența.
Telefonul de 150–250 de euro nu are luxul acesta. Counterpoint avertiza încă din ianuarie că tocmai segmentul european sub 250 de dolari este cel mai expus și că producătorii concentrați pe zona budget pot avea probleme serioase.
Rezultatul este un paradox destul de urât: piața „se premiumizează” nu doar fiindcă toată lumea s-a trezit dorindu-și flagship-uri, ci și fiindcă devine tot mai greu să construiești un telefon ieftin care să merite produs și vândut.
De altfel, smartphone-urile premium reprezentau deja 29% din vânzările globale în prima jumătate a lui 2026, un record, față de 25% cu un an înainte. Counterpoint leagă explicit o parte din această mutare de costurile memoriei, care lovesc mai sever zona low-end și midrange.
Pentru cumpărătorul din România, implicația nu este neapărat „cumpără acum înainte să se scumpească tot”. Ar fi prea simplu. Mai probabil vom vedea reduceri mai puțin generoase, telefoane de generație nouă cu upgrade-uri mai mici și o diferență tot mai interesantă între un midrange nou și un flagship de anul trecut.
De aici vine și creșterea pieței de telefoane recondiționate. Am comparat recent prețurile unor flagship-uri recondiționate cu cele ale exemplarelor noi, iar diferențele ajungeau frecvent la 30–40%, uneori chiar mai mult. În India, piața refurbished a crescut cu 13% în prima jumătate a anului, în timp ce vânzările de telefoane noi au scăzut cu 11%.
Așadar, scumpirile din India și China sunt doar beculețele care se aprind pe bord. Problema este globală: memoria costă mult mai mult, producătorii taie volume și configurații, iar prețul mediu al telefonului urcă. România mai adaugă peste această ecuație propria inflație și fiscalitate. În 2026, întrebarea cumpărătorului nu mai este doar „ce telefon nou îmi permit?”, ci tot mai des „cât de mult câștig, de fapt, dacă îl schimb pe cel pe care îl am?”.
