HONOR Magic8 Pro review detaliat în limba română (evaluare Mobilissimo) (Multimedia, Cameră, Benchmark-uri)

Multimedia Honor Magic8 Pro

• Introducere
• Design
• Display
• Hardware
• Baterie
• Connectivitate
• Multimedia
• Cameră
• Benchmark-uri
• OS, UI & Apps
• Plusuri și minusuri
• Concluzii
• Video Review
• Note
• Disponibilitate

Sunet stereo de savurat oriunde

Noua modă în zona smartphone flagship este ca producătorii să includă difuzoare stereo de mare ampltitudine și am văzut asta recent chiar pe modele cu accent pus pe audio. Honor Magic8 Pro este mai degrabă axat pe cameră, dar iată că pulsează și pe partea de sunet, oferind difuzoare simetrice (12x16mm), cu earpiece-ul separat. Să vedem ce poate! 

Video-review HONOR Magic8 Pro, secțiunea Acustică

În cifre, am atins 88,4 dBA la difuzorul de sus și 93,6 dBA la cel de jos - asta cu sample-ul nostru acustic și nu se întâmplă des ca un telefon să fie atât de bine echilibrat ca și clasare în clasament la cele două teste, fiind în top 20 la ambele. La multimedia dă tot ce poate și urcă la 101,1 dBA, semn pe cât se poate de clar că difuzoarele sunt de excepței. 

Aș reveni asupra detaliilor tehnice pentru a specifica faptul că difuzoarele includ și un design de tip cavitate deschisă, astfel că au deschidere și spre zona superioară. Tehnologia Dual Open Chamber este cheia aici cu o cameră acustică de 8cc și ampltitudine ultra-wide de 0.88mm. Apare și HONOR Soud AI cu algoritmi spatial audio pentru a da un punch la nivel de bass și livra experiențe audio imersive. 

Cum este experiența audio? Excelentă aș zice, pentru nivelul de hardware de top pe care îl primești aici. Se simte upgrade-ul de la Magic7 Pro, iar la gaming ești cufundat în lumea virtuală nu doar vizual ci și prin audio. La muzică se simte bas-ul, vocile sunt clare și calde, iar volumul poate fi urcat până spre cote maxime, fără distorsiuni sesizabile. E ce trebuie! 

Cameră Honor Magic8 Pro

• Introducere
• Design
• Display
• Hardware
• Baterie
• Connectivitate
• Multimedia
• Cameră
• Benchmark-uri
• OS, UI & Apps
• Plusuri și minusuri
• Concluzii
• Video Review
• Note
• Disponibilitate

Telephoto e vedetă, mai ales la balet, portrete, arhitectura Xi'An

Pe hârtie, nu ai spune că sunt schimbări foarte mari faţă de predecesor, dar poate cea mai mare e noul senzor de 200 de MP pentru camera telephoto periscop. Aduce un comportament superior noaptea, inclusiv a unor spectacole şi concerte. Şi claritate superioară la nivel avansat de zoom. Primim şi o cameră principală de 50 MP, cu OIS și deschidere F/1.6 în loc de diafragma cu deschidere variabilă a predecesorului. 

Zoom-ul optic este 3.7x pe camera tele periscop, dar avem şi un prag 10X care concurează cu cele mai bine dotate telefoane ca zoom din 2025. E la bătaie cu iPhone 17 Pro Max sau peste, peste Xiaomi 15T Pro de exemplu, în testele mele. Setup-ul include o cameră de 50 MP ultrawide cu autofocus şi una frontală de 50 MP (fără autofocus), însoţită de un senzor ToF 3D. 

Camera suportă şi captură video 10 bit HDR, dar şi colorizare prin LOG. Camera tele trece acum la un senzor Samsung ISOCELL HP9 de 1/1.4 inch. Are focala mai lungă, la 85 mm, în loc de 72 mm pe Magic7 Pro, care era la drept vorbind un 60mm de fapt, plus crop. HONOR foloseşte şi AiMAGE pentru a îşi îmbunătăţi fotografiile, folosind modele de stabilizare şi prelucrare a imaginii. Chiar şi la zoom 100X, dacă ai conexiunea la web pornită. 

Trebuie spus şi că această cameră principală rămâne pe un senzor mare de 1/1.3 inch, folosit deja trei generații, dar renunță la diafragma variabilă f/1.4-f/2.0 în favoarea uneia fixe, f/1.6. Diferențele sunt greu de sesizat în utilizarea reală, iar trecerea de la 24 la 23 mm nu schimbă percepția de ansamblu. Toate camerele pot filma 4K, cu 120 FPS pe wide și tele și 60 FPS pe ultrawide și selfie.

O noutate clară este butonul AI, folosit și în aplicația foto. Are click, presiune și senzor capacitiv. Poate juca rol de „half-press” pentru focus, dar doar pe zona centrală, limitare care îl face mai puțin util, pentru că telefonul oricum prioritizează aceeași zonă. Indiferent unde atingi pe ecran, half-press-ul resetează focusul spre centru.

Apăsarea completă declanșează fotografia, gestul swipe devine rotiță de zoom, iar long-press poate porni rafala sau video. Majoritatea acțiunilor pot fi dezactivate individual, cu excepția declanșării. Primim şi telemetru laser şi putem realiza Macro pe la 2.5 cm. 

Mostre Ziua

Aceste fotografii au fost realizate în China, la final de noiembrie 2025, cu o versiune pre-release a telefonului. Asta aşa, ca disclaimer, să ştiţi cu ce lucrăm. 

Selfie şi Harcourt

Începem cu selfie-uri la interior, la acelaşi panou de la intrarea în sediul HONOR unde m-am pozat şi în 2024, când debuta Magic7 Pro. Focalizarea pică bine pe mine, blurându-i pe cei din spate. Ochii sunt expresivi, lăcrămoşi de somn, fiind abia trezit şi la o oră foarte matinală, atipică mie. Fiecare fir de păr ridicat pe cap e corect redat, avem detalii gârlă, nu mă pot plânge.

Pozele cu Harcourt sunt făcute fix în acelaşi loc ca la Magic7 Pro, doar că acum cu o focală mai lungă, parcă. În continuare e o separare frumoasă a planurilor, iar filtrele adaugă la "încărcătura de amintire" a cadrelor. Am şi fotografii Harcourt la etajul 116 al unei clădiri din Shenzhen, cu soarele la apus deasupra golfului, spre Hong Kong. 

Poze de profil multe, fără reflexii dubioase de la soare, estompând uşor fundalul şi adăugând şi un fler de sepia, pentru că... de ce nu? Am şi poze alb-negru de la prima cină de după zbor, foarte expresive şi realizate cu camera telephoto. 

Am şi selfie-uri făcute la soare, pe o terasă, unde se vede mai clar ca niciodată cicatricea mea din frunte şi fiecare rid. Chiar şi pe lumină puternică, această cameră frontală se descurcă. E la nivel de Galaxy S25 Ultra şi iPhone 17 Pro Max, aş zice. Nu sunt supra procesare ca la Pixel-urile last gen. 

Culori

Am făcut fotografii în 3 zile diferite, dar cred că ziua 3 e cea mai relevantă. Asta la o plimbare prin Xi'an, la cumpărături de fructe exotice şi admirând temple chinezeşti şi zidul oraşului. În mod curios, la bază, acel zid fusese realizat din orez, noroi şi... scuipat. Ulterior a fost fortificat cu cărămizi. Remarc o tendinţă de a face roşul foarte aprins aici, ca Huawei acum câţiva ani să zicem. Pe de altă parte şi lucrăm cu firme foarte colorate de la un soi de stradă comercială, menite să atragă clienţii. 

E roşul lor de vină sau roşul camerei? Vegetaţia nu îmi pare arsă sau prea expusă, deşi era bătută direct de soare, la prânz. Poate fotografiile mele preferate sunt cu doamna în roşu, cu umbrela roșie. Asta e genul de scenariu care câştigă premii de fotografie şi asta e genul de roşu care îţi atrage like-uri. Nu e violent pe retină, ci focos, aţâţător.

Pe ultrawide scade puţin expunerea şi sunt uşoare deformări pe lateral, dar nu aş spune că au de suferit culorile. Detaliile sunt generoase, sunt momente când nu simţi că ai o cameră ultrawide în faţă. Când am fotografiat zidul din Xi'an şi fortificaţiile, doar cu ultrawide puteai cuprinde tot. Mă bucur că soarele nu a ştirbit în vreun fel expunerea, când era fix la linia orizontului. 

Soldaţii de Teracotă, miile cu care s-a îngropat Împăratul au culorile corecte, percepute de mine, deşi cantitatea de lumină era serios redusă în acele hale. Am cu bokeh multiple busturi şi capete de generali chinezi, fotografiate în muzeul din Xi'An. Cu ocazia asta am aflat că pe vremea aceea, mai precis anii 200 înainte de Hristos erai ales în armată după... fizic.

Primeai grade mai mari dacă erai mai înalt, mai solid, mai musculos. Era greu ca un soldat firav să se afirme. Mai toţi generalii aveau 1.90 şi erau laţi în umeri. Şi aşa sunt şi reprezentaţi în aceste statui.

Zoom

Camera de zoom e vedeta incontestabilă a acestui telefon, cu senzor nou, funcţii noi, pretenţii noi. Deşi HONOR se laudă doar cu un zoom 3.7x, următorul prag, 10x e cât se poate de valabil şi utilizabil, la fel ca un zoom optic 10x. O bună parte din fotografii au fost realizate cu telefonul aşa cum, e neconectat la Internet. Am decis în ziua 3 să îl conectez la Internet şi să mă duc la praguri mai mari de zoom.

Am făcut fotografii cu şi fără funcţia AI de reconstrucţie a imaginii, cu acele statuete pe marginea templului. Acolo operăm la zoom 30, 40, chiar 60x. Ce a făcut AI-ul? A "întărit", subliniat, conturat crăpăturile, crevasele, despicăturile, crestăturile de pe acele statui, de pe dragon, de pe peşti, de pe logo. Ceva de gen făcea şi HONOR 400 Pro cu AI-ul astă primăvară, deci ştiu cum a lucrat HONOR aici.

Pe Dragon la 100x l-a reconstruit "din memorie" şi i-a ieşit bine, fără a denatura subiectul. I-a aranjat până şi umbrele de pe diferitele bifurcații ale nărilor, limbii, chipului. Am şi zoom cât de poate de impresionant, dar fără AI şi artificii peste golf, spre Hong Kong. Eram la etajul 116 în Shenzhen şi priveam spre apus. O situaţie foarte dificilă pentru un telefon, mai ales după ce treci de zoom 30x. E drept că fără funcţia AI şi fără Internet, e destul de mult zgomot şi tremurat de mână (şi de rău de înălţime), dar tot am prins "bila roşie" ameninţătoare la apus.

Impresionante sunt acele litere uriaşe roşii de pe clădiri, în Xi-An şi evident soldaţii de teracotă. Împăratul s-a îngropat cu 8000 de soldaţi, găsiţi din greşeală în 1974 de nişte fermieri. Umbrele şi texturile lor apar perfect în cadru, cu o hală imensă de metal ce îi umbrea deasupra. Constructorii de acum multe sute de ani au fost aşa migăloşi, ca fiecare soldat arată diferit de altul. Nu există două chipuri la fel.

Au redat şi cai, arme, echipamente, tot harnaşamentul. Şi nu erau doar războinici pursânge, au încăput şi nişte "răzeşi" în această mare de oameni. Printre pietre milenare răzbat fețe de oameni îngândurate, încercate de război, ici şi colo se vede şi o figură mai veselă, dar în general sunt toţi pe gânduri pe vecie, forţaţi să slujească un împărat şi după moarte. 

Vreau să subliniez şi cât de greu e să faci aceste poze: se bulucesc sute de turişti din toată lumea, ca să nu mai vorbim de clasele de copii aduse de doamna învăţătoare să înveţe istorie. Scenariu cât se poate de dificil, dar corect gestionat de noua camera telephoto. 

Foto culinare/ Focalizare

Am la fotografii culinare... să îmi pun şi în cap. Am o preconcepţie că telefoanele chinezeşti au probleme cu focalizarea la food photos, dar nici iPhone-ul meu 17 Pro Max nu e chiar campion la acest capitol. Şi nici celălalt daily driver, Galaxy S25 Ultra. E greu să găseşti telefon bun pentru Food Photo. De ceva vreme am şi renunţat să mă apropii eu de subiect cu Macro, am recurs la telephoto.

Aici în schimb HONOR m-a surprins: peşti cu gura deschisă, porc în miere, cei mai iuţi ardei, cu cea mai fragedă vită, orez prăjit cu mango, tofu copt la abur, urechi de lemn şi paşte de orez. Rateuri de focalizare în cam 10-15% din situaţii, provocate de 2 elemente: TOATE mesele pe care le vedeţi se învârt, aşa e în China şi mâinile jurnaliştilor tot intrau în cadru.

Constat un salt de calitate şi precizie faţă de Magic7 Pro. Focalizare mai precisă, la asta mă refer şi inevitabilul "blur random" care alungă focusul fix de pe alimentul pe care îl vrei apare mai rar. Uleiul şi glazurile lucesc, fiecare frunză de salată şi roșie cherry se vede individual clar, chiar şi în separeuri mai slab iluminate. 

Mostre Noaptea

Fotografii la interior

Fotografiile cu antichităţi din mall arată perfect, par generate cu un AI care lucrează corect şi uman. Şi pozele cu zoom pe bradul din hotel arată bine, şi la 3.7x şi la 5x şi la 10x. După mult chin mi-au ieşit şi Macro-uri pentru orhideele din lobby-ul hotelului. Ultrawide-ul pare a blura uneori ce e la distanţă şi subiecţii umani în mişcare rapidă, adică jurnaliştii de la masă. 

Fotografii la exterior

Ne-am plimbat prin Shenzhen, văzând clădiri uriaşe şi iluminate puternic, instalaţii artistice abstracte şi zgârie nori, care mai mai de care mai ţanţoş. Dar cea mai interesantă seară a fost cea cu teatrul şi baletul chinezesc. Accesul spre show se făcea pe o alee iluminată de sus cu lampioane roşii. Erau atârnate simboluri chinezeşti de arbori locali, lângă un lac. Fiecare dintre aceste fotografii poate fi o vedere poştală şi sunt făcute rapid, din mers, întârziam la show.

Ce vedeţi aici este Palatul Huaqing, care recreează splendoarea dinastiei Tang, cu pavilioane elegante, grădini imperiale și bazinele de baie originale (băi termale) folosite de împărat și concubina sa.

Show-ul în sine? Magic. Pe un frig aprig am rămas mut din cauza anvergurii spectacolului. Decorul era de mărimea echivalentului Pieţei Sfatului plus Tâmpa din Braşov. Totul iluminat, accesorizat, cu stâlpi şi cabluri care transportau actorii şi decorurile peste tot. Acest spectacol este renumit pentru scenografia grandioasă care folosește Muntele Li ca fundal și o scenă parțial scufundată în apă, integrând efecte speciale de ultimă generație. Show-ul este o „dramă dansantă istorică” de proporții epice, pusă în scenă chiar pe apele lacului Nine Dragon.

Scena este submersibilă (se ridică din apă), iar muntele din spate este folosit ca decor natural, fiind iluminat de mii de lumini ce par stele căzătoare. Bazat pe poemul lui Bai Juyi, spectacolul recreează idila dintre Împăratul Xuanzong și Yang Guifei (una dintre cele „Patru Mari Frumuseți” ale Chinei antice).

Aici am pus la treaba modurile de captură pentru spectacole/scena/concerte de pe Magic8 Pro. Şi Magic7 Pro avea aşa ceva şi l-am încercat la un balet la Opera din Braşov. Acum anvergura a fost cu totul altă, cadrele dificile (beznă + multe LED-uri şi mişcări rapide şi distanţa mare).

Am abuzat de zoom (mai ales 10X) şi am prins inclusiv împăratul şi concubina, care se ţineau mai mereu sus, la capătul scărilor şi departe de dansatorii de backup. Lampioane reflectate în lac, haine de toate culorile, un munte decorat cu făclii şi un dragon din drone şi făclii care se perindă pe cer, toate arată ca şi cum le-am fotografiat cu un DSLR. 

Braţe care se învârt şi mâneci prea largi au crea un pic de blur, dar nu au ştirbit din măreţia show-ului. Ultrawide-ul a fost totuşi veriga slabă, el expunând prea mult zona centrală şi iluminat şi lăsând prea în întuneric ce e în jur. La fotografiile din oraş, nu am remarcat reflexii aiurea, blur sau expuneri ciudate. Doar maşinile şi oamenii care se mişcă rapid pot provoca oareşcare probleme, mai ales pe ultrawide. 

Captură video ziua

Am filmat inclusiv un hands on cu acest telefon, un inel al celor de la HONOR, iar focalizarea deşi s-a luptat puţin a reuşit să pice corect pe inel. Adică, îl pot folosi lejer ca unealtă de generat unboxing şi venituri, pentru un Youtuber. Am filmat în 4K şi un hands on cu un Magic8, parcă mai puţin stabilizat decât ce ar fi oferi un iPhone 17 Pro Max sau Galaxy S25 Ultra. La fel de clar totuşi. Filmările de mall au redat corect culorile de la Shake Shack şi umbrelele galbene. Cerul e şi el redat corect şi camera nu pare a avea probleme cu subiectele în mişcare din cadru. 

Am filmat şi o zonă pentru pasionaţii de anime, doldora de maşini de jocuri cu labubu-uri şi figurine haioase, cu lumini orbitoare ca în Tokyo. Filmarea selfie este de la etajul 116, iar chipul e foarte clar, vocea se aude ca pe lavalieră şi avem şi focus bun. Fundal supraexpus totuşi. Apoi vine filmarea care provoacă rău de înălţime: se văd munţii, marea, Hong Kong-ul. Am pus la treaba zoom-ul 3.7x optic, apoi am trecut prin toate pragurile mari şi am vrut să văd ce ne indică acea reclamă de pe un zgârie nori. Prin geamul cel murdar totuşi nu am obţinut cele mai tari rezultate. Cred că rămân la 3.7x ca prag ideal, în aceste condiţii, poate şi un 6x intermediar.

În ziua 2 avem o panoramare cu multă vegetaţie şi clădiri ceva mai "cuminţi", mai civile. Trecerea de la umbră la lumină cu soarele în faţă se face cu ceva reflexii, dar nimic nemaivăzut. Am probat şi aici zoom-ul, fără geam în faţă de asta. Ne-a dus la 15x, unde e zgomot, aş zice că pe la 3.7x şi 8x a stat mai bine camera. Compensarea mişcărilor pentru stabilizare nu e aşa violentă cum ai crede şi uneori nu aşa violentă ca la ultrawide sau 1x, în mod şocant.

Focalizare perfectă pe mâncare la masa rotativă şi nişte culori redate corect la interior. Combinaţia zoom + porc + glazură e fabuloasă. Focusul s-a adaptat foarte bine la urechi de lemn murate. Soldaţii de teracotă sunt magnifici, dar mai degrabă cu zoom, la alte niveluri e prea mult zgomot şi prea mulţi oameni care se perindă în cadru. Iar stabilizarea instabilă iar apare pe 1x şi simt nevoia unui update de software, sincer să fiu. Cumva 3.7x a fost pragul meu preferat, cel mai stabil.

Detaliile fețelor soldaţilor, cailor, uneltelor, răzeșilor sunt uimitoare şi camera a crescut mult claritatea şi luminozitatea, faţă de ce aveam în acea hală întunecată şi prăfuită. Când s-a mutat soarele şi totul a devenit galben-roşiatic, camera a reacţionat, redând şi ea tenta ca atare. La intrarea în acel zid de protecţie am capturat detaliile ca orice flagship care se respectă, scoţând în evidenţă prim planul totuşi şi lăsând arborii din zare un pic în ceaţă.

Se descurcă bine cu traficul urban aglomerat, plin de motorete. Am prins şi un sudor la muncă, unde zoom-ul iar a fost vedeta. Un mic moment de activitate urbană generică, redat cu măiestrie şi claritate. Plus soldaţii aurii care schimbau tura şi femeile cu port tradiţional care îi urmau. Un scurt interludiu, dar iar claritate superioară pe 3.7x zoom optic faţă de aşteptări. Focalizare de sniper pe fructe colorate, colorate şi mai plăcut decât la foto aş zice. Un fel de Piaţa Obor din Xi'An, cu vegetaţie şi logo-uri mult prea atinse, expuse, săturate.  

Captură video noaptea

Testul de stabilizare din Xi-An pare a păstra mişcările dreapta-stânga ale picioarelor, nu le atenuează prea bine, iar lampadarele nu au conturul clar. Vocea se aude excelent, dar galbenul din dreapta e prea intens. Microfoanele fac o treabă foarte bună în a reda muzica din spectacol. Am stat pe pragul de zoom 10x cel mai des, pentru că eram destul de departe. Mişcările balerinelor sunt naturale, reflexiile în apă magice, iar albastrul... mesmerizant. 

Atenţie totuşi intre pragurile de zoom principale la cantitatea de zgomot crescută. E şi o tendinţă de a satura şi expune multe culorile de altfel foarte vii de pe ecran. Posibil să fie şi vina unui mod Stage activat. Văd şi supracompensare a stabilizării cu acel "balans" din lateralele imaginii. Dansul Împăratului cu concubină a fost totuşi redat cu o claritate de 1X.

Aş spune că această cameră străluceşte în momentele de beznă totală şi de culori reci. Când vine ninsoarea şi zăpada şi împăratul a rămas singur, fără concubină. Când apare acea pasăre măiastră şi îngerii în verde, spre exemplu. Deja când au apărut proiecţiile laser am trecut pe ultrawide, efectiv nu mai încăpea tot decorul în cadru.

În ciuda basului puternic, acest HONOR s-a descurcat mai bine decât un Huawei Pură la concerte rock spre exemplu. L-a estompat pentru a lăsa înaltele clare. Stabilizarea e şi mai oscilanta pe camera ultrawide faţă de cea principală. Dar culori surprinzător de corecte. Am filmat şi un labirint cu oglinzi şi LED-uri cu caractere chinezeşti, în clădirea de 116 etaje. Un pic zgomotos iniţial, până am comutat pe camera principală. 

Concluzii

Aş spune că această cameră are nevoie de update la stabilizare, ca ultrawide e veriga slabă noaptea şi că uneori 3.7x zoom e mai clar şi mai plăcut decât 1x la filmare. În rest nu am ce reproşa. Upgrade la captura nocturnă, captura de spectacol, focalizare closeup faţă de Magic7 Pro, culori plăcute pe ultrawide la fotografii şi un zoom care arată bine şi la 10x şi scoate din AI perfect chiar şi 100X prin reconstrucţie. Şi selfie "ca la bogaţi".

Benchmark-uri Honor Magic8 Pro

• Introducere
• Design
• Display
• Hardware
• Baterie
• Connectivitate
• Multimedia
• Cameră
• Benchmark-uri
• OS, UI & Apps
• Plusuri și minusuri
• Concluzii
• Video Review
• Note
• Disponibilitate

Snapdragon 8 Elite5 e de podium

Honor Magic8 Pro este parte din elita telefoanelor din 2026, printre primele cu Snapdragon 8 Elite Gen5 la bord, procesor dezvoltat pe seama procesului de 3nm, cu 2x nuclee prime tactate la 4.6 GHz și 6x nuclee de 3.62 GHz. Are și GPU Adreno 840 pentru jocuri next-gen, vine cu 12 GB RAM și mai are și 12 GB de RAM virtual. Stocarea urcă la 512 GB în configurația vândută oficial în Ro.

Video-review HONOR Magic8 Pro, secțiunea Benchmarks

Și-acum că ne-am reaminti dotările, să vedem ce poate acest pachet hardware. Începem cu AnTuTu 11, unde prindem locul 5 în clasament, cu 2.860.420 puncte, peste OnePlus 15R. Ne depășesc totuși telefoanele POCO F8 Pro, Find X9 Pro, OnePlus 15 și realme GT 8 Pro.

Scorul din AnTuTu 10 nu îl iau în considerare, pentru că unitatea GPU nu a fost detectată. Astfel de scenarii se mai întâmplă atunci când testăm telefoane cu software pre-lansare. Dacă în AnTuTu Magic8 Pro nu prea a spart gura târgului, o face în GeekBench 6 unde prinde locul 3 la single-core cu 3682 puncte și locul 3 și la multi-core cu 10276 puncte. Peste Find X9 Pro, iPhone 17 Pro Max. 

Cucerește prin scorurile grafice și văd de exemplu că în 3DMARK Solar Bay Unlimited pe pe locul 1. Îmi surâde și faptul că nu are throttling, astfel că după sfertul de oră de rulat CPU Throttling Test pierde doar 13% din performanță. Stă bine și la temperaturi aș zice, chiar dacă inițial eram îngrijorat de cele 41 grade Celsius din AnTuTu 11, doar că acest benchmark durează mai mult.

După CPU Throttling Test eu am măsurat pe la 38 grade Celsius cu termometrul și e bine pentru ce livrează ca performanță acest smartphone. La gaming light, 15-20 minute nu sunt îngrijorări. Apropo de gaming, ar merita menționat faptul că Honor a adus aici și câteva tehnologii, precum AI Super Resolution și Frame Generation care livrează frame-rate-uri mai mari, imagini mai smooth și scade și consumul în heavy-load.