Peste 120 de reprezentanți ai instituțiilor, companiilor și mediului academic s-au întâlnit la București, pe 14 și 15 octombrie, pentru a discuta regulile care încep să schimbe folosirea AI în România. Conferința a fost organizată de Facultatea de Drept a Universității din București, alături de Reprezentanța Comisiei Europene în România, Think Tank 360, Women in Data Science Romania și Centrul pentru Analize Strategice.
Momentul nu este deloc întâmplător. AI Act a trecut de faza în care era doar un dosar european: din 2 august 2026, o parte importantă a regulamentului se aplică deja, inclusiv reguli de transparență pentru AI-ul cu care oamenii interacționează și pentru conținutul generat artificial. Pentru utilizatorul obișnuit, asta înseamnă mai ales că un chatbot trebuie să se prezinte ca atare, iar imaginile, clipurile sau textele sintetice folosite în contexte sensibile trebuie să poată fi identificate.
La București, discuția a ieșit din zona abstractă a „reglementării AI”. Cele patru paneluri au pus pe masă costurile pentru companii, deciziile automate din administrație și justiție, protecția datelor, securitatea infrastructurilor și accesul la resurse de calcul pentru firmele care dezvoltă produse locale. Pe scurt, nu e vorba doar despre ce poate face un model AI, ci și despre cine îl verifică atunci când decide ceva cu efect asupra oamenilor.
Pentru companiile tech, inclusiv cele care adaugă chatboți, editare foto cu AI sau automatizări în propriile aplicații, problema este una practică: ce date sunt folosite, când trebuie informat utilizatorul, unde rămâne intervenția umană și cât de greu devine procesul pentru o firmă mică. Regulile pentru sistemele AI considerate cu risc ridicat au termene separate, până în decembrie 2027 sau august 2028, în funcție de utilizare.
Am explicat anterior ce etapă a intrat în vigoare pentru AI Act în România, iar tema justiției digitale se leagă și de proiectul „Just.AI”. În ambele cazuri, ideea rămâne aceeași: AI-ul poate ajuta la filtrarea documentelor, la căutări și la sarcini repetitive, dar nu ar trebui să devină o cutie neagră care produce decizii fără explicație.
Organizatorii vor să transforme conferința într-o întâlnire anuală. Până atunci, testul real nu se dă într-o sală de conferințe: se dă în aplicațiile și serviciile pe care le folosim zilnic, atunci când un AI recomandă, filtrează sau refuză ceva în locul unui om.
