După ani de tăcere și amânări, Amazon a făcut pasul decisiv în cursa internetului din spațiu prin lansarea primilor sateliți operaționali din constelația Kuiper. Cu această mișcare, gigantul condus de Jeff Bezos vrea să intre pe teritoriul ocupat autoritar de Starlink, rețeaua lui Elon Musk care deja oferă servicii pentru milioane de utilizatori la nivel global.
Deși proiectul Kuiper a fost anunțat încă din 2019, abia acum vedem primele semne serioase de activare, cu o lansare efectuată recent de la Cape Canaveral, Florida, care a trimis pe orbită 27 de sateliți cu ajutorul unei rachete Atlas V. Scopul? Construirea unei rețele de peste 3.200 de sateliți pe orbita joasă a Pământului, pentru a aduce internet de mare viteză în zone greu accesibile.
Comparativ cu Starlink, care are deja peste 7.000 de sateliți activi și o rețea comercială solidă în peste 125 de țări, Kuiper pornește cu un handicap vizibil. SpaceX beneficiază de o logistică internă puternică, cu racheta reutilizabilă Falcon 9 și un ritm amețitor de lansări — de peste o misiune pe săptămână. Amazon, în schimb, se bazează pe furnizori externi ca United Launch Alliance, Arianespace și chiar rivala Blue Origin, ceea ce poate încetini extinderea constelației. Totuși, planul este ambițios: peste 80 de lansări contractate deja pentru a prinde din urmă competiția. Deși decalajul tehnologic e clar, Amazon mizează pe experiența sa logistică, pe capital masiv și pe o strategie de prețuri agresivă, în stilul Prime și AWS.
Un aspect în care Kuiper ar putea câștiga teren mai repede este acoperirea europeană, inclusiv în România. Starlink este deja prezent în regiune, dar nu la o penetrare semnificativă, iar Amazon ar putea profita de cererea încă nesatisfăcută din mediul rural, din zonele montane și din regiunile slab conectate.
Arhitectura propusă de Kuiper — cu sateliți de orbită joasă și terminale compacte de sol — este gândită să evite problemele de latență și infrastructură ale rețelelor clasice. Dacă Amazon va respecta calendarul și va atinge pragul minim de 578 de sateliți până la final de 2025, este foarte posibil ca primii clienți europeni să aibă acces la servicii până în 2026, cu România pe listă, având în vedere interesul local pentru alternative broadband în afara orașelor mari.
Beneficiile unei astfel de constelații merg dincolo de simpla conectivitate pentru utilizatori finali. Amazon vrea să folosească rețeaua Kuiper și pentru flotă logistică proprie, dispozitive autonome, AI și extinderea serviciilor cloud AWS în locații fără infrastructură.
În același timp, concurența cu Starlink poate forța ambele companii să ofere prețuri mai competitive și pachete mai adaptate nevoilor locale. Deși nu se cunosc încă tarifele oficiale pentru serviciile Kuiper, Amazon promite o structură de cost „accesibilă”, ceea ce poate însemna un avantaj clar în fața Starlink, care rămâne scump pentru mulți utilizatori din estul Europei.
Cu toate acestea, lansarea Kuiper ridică și întrebări. Pe măsură ce spațiul devine tot mai aglomerat, riscurile legate de coliziuni între sateliți și perturbarea observațiilor astronomice cresc. În plus, accesul la astfel de rețele în zone sensibile geopolitic — cum ar fi Ucraina sau Orientul Mijlociu — atrage și implicații de securitate.
În acest context, prezența unui jucător „alternativ” precum Amazon, perceput ca fiind mai neutru politic decât Musk, poate fi un element atractiv pentru autoritățile europene și NATO. Iar pentru utilizatorii din România care așteptau de ani buni o alternativă reală la ISP-urile clasice, Kuiper ar putea fi răspunsul — dacă nu va fi prea târziu.
