Cloud-ul guvernamental al României este un proiect despre care s-a tot vorbit în ultimele luni, dar care abia acum pare să prindă contur serios. Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan, în cadrul Digital Innovation Summit Bucharest, a dezvăluit că prin intermediul acestui proiect vom avea acces la peste 30 de servicii publice digitale până la sfârșitul acestui an. Mai jos avem detalii.
Ministrul spune că platforma este deja operațională din decembrie anul trecut și folosește unele dintre cele mai noi tehnologii la nivel global. Nu intră în detalii tehnice, dar face referire la tehnologii emergente ca blockchain-ul și AI-ul. Acestea ar urma să joace un rol important în această infrastructură. Nu e clar încă exact ce servicii vor fi migrate în cloud, dar se vorbește despre acces rapid, eficient și sigur la documente, plăți și formulare digitale pentru cetățeni și companii.
Ce înseamnă, mai concret, acest cloud guvernamental? E vorba de o infrastructură digitală comună, destinată instituțiilor publice, care centralizează resursele IT și permite o mai bună interoperabilitate între instituții. Astfel, în loc să aibă fiecare minister eserverele și aplicațiile lui, se trece pe un sistem cloud, scalabil și modern, cu standarde comune de securitate. Asta ar trebui, teoretic, să elimine birocrația inutilă și să reducă timpii de procesare pentru multe dintre cererile administrative.
Un alt element relevant adus în discuție de ministru e potențialul de leadership regional al României în digitalizare. Pare o idee îndrăzneață, dar în contextul în care multe state din Europa Centrală și de Est încă bâjbâie în zona de e-guvernare, nu e exclus ca România să câștige tracțiune dacă acest cloud guvernamental chiar livrează ce promite.
Evident, totul depinde de implementare: de la calitatea infrastructurii, până la integrarea efectivă a serviciilor publice și capacitatea funcționarilor de a lucra cu ele. Acum, rămâne de văzut cât de rapid și eficient vor fi digitalizate aceste servicii și ce fel de experiență va avea utilizatorul final.
Dacă vom avea iar aplicații de genul ghișeul.ro în variantă 1.0, cu UI învechit, procese fragmentate și lipsă de suport tehnic, toată această poveste cu cloud-ul guvernamental riscă să fie doar un strat de vopsea proaspătă aplicat pe o structură ruginită. Dacă însă se merge pe modele de tip Estonia sau Danemarca, unde cetățenii fac aproape totul digital, atunci s-ar putea ca până la finalul lui 2025 să simțit o schimbare reală.
Până acum, nu s-au oferit detalii clare legate de costuri, investiții sau bugetul total al acestui cloud. Nu știm nici dacă va exista o aplicație centralizată pentru cetățeni. Rămâne de văzut cât de transparent va fi acest proiect și dacă va fi într-adevăr centrat pe nevoile cetățenilor.
