AI-ul nu consumă doar GPU-uri și megawați; energia ajunge, inevitabil, și sub formă de căldură. LG atacă partea asta mai puțin spectaculoasă a boom-ului AI și lansează un Air-Cooled Centrifugal Chiller pentru centre de date, disponibil în variante de 480 până la 600 RT. Convertit în unități mai familiare, înseamnă aproximativ 1,7 până la 2,1 MW putere frigorifică pentru fiecare unitate.
În imaginile furnizate de companie vedem o instalație industrială lungă, cu zeci de ventilatoare, compresoare, conducte și schimbătoare de căldură. Important de lămurit de la început: nu vorbim despre un aparat care suflă aer rece direct peste GPU-urile NVIDIA din rack.
Chillerul răcește apa din infrastructura centrului de date. Mai departe, circuitul poate lucra cu unități CRAH pentru climatizarea sălii sau cu CDU-uri care duc lichidul de răcire până foarte aproape de procesoare și acceleratoare. Practic, este una dintre piesele mari din lanțul care mută căldura de la cip în afara clădirii.
Compresorul plutește magnetic și renunță la ulei
Piesa tehnică mai interesantă este compresorul centrifugal cu lagăre magnetice. Arborele rotativ este menținut în poziție prin forțe magnetice, fără contact mecanic în timpul funcționării normale.
Asta elimină necesitatea unui circuit clasic de lubrifiere cu ulei și reduce pierderile prin frecare. Mai puține componente asociate lubrifierii înseamnă și mai puține lucruri care trebuie întreținute.
LG folosește și o tehnologie de free-cooling cu agent frigorific. Numele poate suna ca și cum răcirea ar deveni „gratis”, dar nu asta înseamnă.
Atunci când temperatura exterioară este suficient de scăzută, aerul de afară poate prelua o parte mai mare din sarcina termică, iar compresoarele muncesc mai puțin. În soluția LG, agentul frigorific circulă direct, fără un schimbător de căldură intermediar și fără circuitul cu glicol întâlnit în unele instalații convenționale.
Rezultatul urmărit este simplu: mai puține pierderi termice și de presiune și o instalație mai ușor de întreținut.
30% economie de energie? Da, dar într-o simulare LG
Aici apare cifra care merită un asterisc mare. LG spune că tehnologia sa de free-cooling cu agent frigorific poate consuma anual cu aproximativ 30% mai puțină energie decât waterside free-cooling.
Nu este însă rezultatul măsurat timp de un an într-un centru de date comercial. Este o simulare internă LG, realizată pentru o unitate de 1.750 kW care funcționează la 100% din capacitate, folosind condițiile climatice din zona metropolitană Seul.
Calculul companiei indică:
- 1.044.824 kWh/an pentru free-cooling cu agent frigorific;
- 1.479.655 kWh/an pentru varianta cu apă.
Diferența este consistentă, dar într-o instalație reală va depinde de climă, temperaturile apei, sarcina IT și modul în care este proiectat întregul sistem de răcire.
LG mai folosește și tehnologia Series Counter Flow (SCF), care distribuie sarcina frigorifică între compresoare. Nu schimbă principiul de funcționare, dar încearcă să țină sistemul într-o zonă eficientă atunci când cererea de răcire variază.
Pică alimentarea? Chillerul revine la 100% în trei minute
Există și un UPS integrat, însă nu trebuie imaginat ca o baterie gigantică ce continuă să alimenteze răcirea de megawați în timpul unei pene de curent.
Rolul lui este mai punctual: menține alimentate componentele necesare pentru ca arborele susținut magnetic să se oprească în siguranță, reducând riscul deteriorării lagărelor.
După revenirea alimentării, LG spune că sistemul poate ajunge din nou la capacitatea maximă de răcire în maximum trei minute. Producătorul precizează că valoarea poate varia în funcție de condițiile de testare.
Și da, apare și machine learning, dar nu pentru a conversa cu instalația. Algoritmii urmăresc comportamentul compresorului și adaptează funcționarea pentru a reduce riscul de surge, fenomen în care fluxul printr-un compresor centrifugal devine instabil.
De la cip până la instalația de afară
Chillerul nu apare izolat. LG încearcă să acopere o parte tot mai mare din traseul termic al unui centru de date AI.
Compania are deja un CDU de 2,6 MW calificat NVIDIA DSX Ready, destinat răcirii direct-to-chip. Aici merită făcută distincția: certificarea NVIDIA aparține CDU-ului, nu noului chiller.
CDU-ul transferă căldura din circuitul care trece pe lângă CPU-uri și GPU-uri către infrastructura clădirii. Chillerul este una dintre componentele care o evacuează mai departe. LG folosește pentru combinația aceasta termenul „Chip-to-Chiller”.
Strategia a căpătat și o componentă NVIDIA mai largă: LG a intrat recent în NVIDIA Partner Network ca Power and Cooling Solution Preferred Partner. Compania are deja modele CDU de 600 kW, 1 MW și 2,6 MW care au trecut diferite procese de calificare NVIDIA și pregătește unul de 4 MW.
Este încă un semn că războiul infrastructurii AI nu se mai poartă numai la nivelul GPU-urilor. Am scris deja despre sumele uriașe pe care Google, Microsoft, Amazon și Meta le direcționează spre energie și centre de date, iar răcirea devine o parte tot mai importantă din aceeași ecuație.
La asemenea densități de calcul, fiecare watt consumat de GPU se transformă aproape integral în căldură care trebuie scoasă din clădire. Iar dacă instalația de răcire cere la rândul ei prea multă energie, factura și infrastructura electrică necesară cresc din nou.
De aceea vedem inclusiv proiecte prin care NVIDIA și Google încearcă să adapteze sarcina centrelor AI la momentele în care rețeaua electrică este suprasolicitată.
Și instalația începe să vină „la pachet”
LG mai pregătește o soluție hidronică modulară în care componente precum pompele pentru apa răcită și rezervorul tampon de stocare termică sunt integrate într-un modul prefabricat.
În loc ca mare parte din sistem să fie construită piesă cu piesă direct pe șantier, modulele pot fi asamblate din fabrică și instalate ulterior. Avantajul este mai ales logistic: un centru de date poate adăuga capacitate pe măsură ce sunt instalate noi rack-uri, fără să reproiecteze de fiecare dată întreaga instalație.
Chillerul poate nu are farmecul unei plăci cu mii de nuclee CUDA, dar tocmai aici ajunge AI-ul când ieșim din prezentările cu GPU-uri și privim clădirea întreagă: megawații de calcul vin la pachet cu megawați de căldură, iar cineva trebuie să-i scoată de acolo.
