În ianuarie și februarie 2025, mai mulți șefi mari din companii americane au vândut acțiuni în valoare de miliarde de dolari, cu puțin timp înainte ca bursele să cadă brusc. Mark Zuckerberg, de exemplu, a vândut 1,1 milioane de acțiuni Meta prin fundația sa, pentru care a încasat aproximativ 733 de milioane de dolari. La acel moment, Meta era la un maxim istoric, dar de atunci a pierdut peste 30% din valoare. Mulți se întreabă acum dacă vânzarea a fost o simplă coincidență sau ceva mai mult.
Zuckerberg nu a fost singurul. Jamie Dimon, șeful JPMorgan Chase, a vândut acțiuni de 265 de milioane de dolari, inclusiv o tranzacție recentă de peste 30 de milioane. Safra Catz, CEO-ul Oracle, a vândut și ea aproape 4 milioane de acțiuni, în valoare de 705 milioane de dolari. Și acțiunile Oracle au scăzut peste 30% după aceea. Toate aceste vânzări s-au întâmplat chiar înainte ca Trump să anunțe noi tarife vamale, lucru care a panicat piețele.
Anunțul lui Trump din 2 aprilie — supranumit „Ziua Eliberării” — a dus la o corecție serioasă pe burse, în special în zona tehnologică. Elon Musk, de exemplu, a pierdut 129 de miliarde de dolari în doar câteva luni, potrivit Bloomberg. A fost o lovitură serioasă pentru companiile mari, dar cei din vârf păreau deja pregătiți.
Deși oficial aceste vânzări au fost făcute prin planuri automate, numite 10b5-1 — adică vânzările erau programate dinainte —, momentul în care s-au făcut pare prea bine sincronizat ca să nu ridice întrebări. În total, în primul trimestru din 2025, peste 3.800 de oameni din conducerea companiilor au vândut acțiuni în valoare de 15,5 miliarde de dolari. E mai puțin decât în aceeași perioadă din 2024, dar contextul actual face ca subiectul să fie mult mai discutat.
E greu pentru investitorii mici să nu se simtă dezavantajați când văd cum marii jucători ies din piață exact la timp. Deși nimeni nu a fost acuzat de ceva ilegal până acum, e clar că accesul la informații și influența politică pot face diferența. Pentru restul, rămâne doar speranța că piața își va reveni.
