China nu s-a resemnat în fața noilor sancțiuni impuse de Statele Unite, care limitează drastic accesul la instrumentele critice de proiectare a cipurilor. Într-un moment de vulnerabilitate industrială, Beijingul a scos la înaintare QiMeng, un sistem AI dezvoltat de Academia Chineză de Științe (CAS), capabil să accelereze considerabil proiectarea de procesoare.
Motivația e clară: dacă marile companii de EDA americane dominau până recent peste 80% din piața chineză de proiectare de cipuri, iar acum au nevoie de licențe pentru orice colaborare, atunci dezvoltarea unui AI autohton e esențială pentru autonomie tehnologică. QiMeng a reușit deja să genereze două procesoare — unul echivalent cu Intel 486, lansat în 1989, și altul comparabil cu un Arm Cortex A53 din 2012 — ceea ce sugerează o comprimare istorică a progresului: China a recuperat, cu ajutorul AI-ului, peste două decenii de evoluție arhitecturală în doar câțiva ani. Este un salt semnificativ, chiar dacă încă departe de standardele actuale de performanță.
Implicarea AI-ului în acest proces merge dincolo de recuperare tehnologică. QiMeng arată potențialul de a automatiza complet etapele complexe de proiectare, simulare și verificare care, până acum, necesitau echipe mari de ingineri și săptămâni de muncă. De exemplu, în loc să dureze săptămâni, proiectarea unui cip pentru un sistem de conducere autonomă ar putea fi finalizată în câteva zile. Asta schimbă fundamental logica dezvoltării hardware: nu doar costurile sunt reduse, dar ciclurile de iterație devin mult mai rapide, crescând competitivitatea în fața unei piețe globale care se fragmentează politic și economic.
Totuși, adevăratul test vine cu QiMeng v3. Dacă această versiune va reuși să producă un procesor echivalent cu modelele moderne din ultimii cinci ani, atunci China ar putea atinge o independență tehnologică reală față de Occident în domeniul semiconductorilor. În esență, nu mai vorbim doar despre un efort de supraviețuire industrială, ci despre o posibilă schimbare de paradigmă: un viitor în care proiectarea de cipuri avansate devine accesibilă prin AI, fără a mai depinde de monopoluri software internaționale.
Pentru China, momentul e ideal — sancțiunile i-au accelerat nevoia de soluții interne, iar AI-ul s-a dovedit capabil să umple un gol care altfel ar fi durat decenii să fie acoperit.
