Jon Prosser, cunoscut pentru canalul Front Page Tech, a depus în instanță un răspuns oficial la procesul intentat de Apple, după un episod juridic care pornise prost pentru el. Inițial, Prosser a ratat mai multe termene și a ajuns într-o situație procedurală dificilă, cu o hotărâre implicită împotriva sa, însă judecătorul James Donato a permis ulterior ca aceasta să fie anulată, iar cazul să continue cu participarea sa.
Procesul are legătură cu imaginile și randările publicate înainte de prezentarea oficială a sistemului care era numit atunci iOS 19, devenit ulterior iOS 26. Apple susține că Prosser și Michael Ramacciotti ar fi pus la cale un plan prin care au accesat un iPhone de dezvoltare aparținând angajatului Ethan Lipnik. Potrivit acuzațiilor companiei, Ramacciotti ar fi obținut codul de acces al telefonului și, într-un moment în care dispozitivul a fost lăsat nesupravegheat, l-ar fi folosit pentru a-i arăta lui Prosser prin FaceTime versiunea nelansată de iOS.
Apple afirmă că acea conversație FaceTime a fost înregistrată, iar imaginile rezultate au fost folosite pentru crearea randărilor publicate pe Front Page Tech. Compania acuză furt de secrete comerciale și încălcarea legislației americane privind accesul neautorizat la sisteme informatice. Ramacciotti ar fi răspuns mai rapid în proces și ar fi predat materiale în etapa de discovery, în timp ce Prosser a întârziat inițial cu răspunsul la plângere.
În documentul depus acum, Prosser respinge acuzația că ar fi participat la o conspirație pentru obținerea secretelor Apple. El susține că nu a fost parte a unui plan prestabilit și neagă că ar fi convenit dinainte să îl plătească pe Ramacciotti pentru acces la informații confidențiale. Prosser admite însă că a participat la un apel FaceTime în care au fost prezentate detalii despre versiunea de iOS aflată în dezvoltare și că acel apel a fost înregistrat.
Una dintre afirmațiile care ridică cele mai multe întrebări este că Prosser susține că nu știa că iOS 19 era nelansat la momentul respectiv. Pentru un creator de conținut specializat în zvonuri și informații despre Apple, această linie de apărare poate părea greu de susținut, mai ales dacă se referă strict la disponibilitatea publică a sistemului de operare. Există totuși posibilitatea ca formularea să fie una juridică, gândită pentru a limita răspunderea, nu neapărat o explicație tehnică destinată publicului larg.
Prosser mai contestă și ideea că Apple ar fi suferit prejudicii concrete, susținând că eventualele pierderi invocate de companie sunt speculative. El cere respingerea plângerii cu prejudiciu, ceea ce ar împiedica Apple să depună din nou aceleași acuzații în aceeași formă, solicită acoperirea cheltuielilor cu avocații și cere un proces cu juriu pentru aspectele eligibile.
Cazul rămâne important pentru zona de leak-uri tech, unde granița dintre informație de interes public, marketing neoficial și acces la date confidențiale poate deveni rapid una juridică. Apple are o istorie lungă de protejare agresivă a produselor nelansate, iar acest proces arată că presiunea nu mai vizează doar angajații sau furnizorii, ci și creatorii de conținut care transformă scurgerile de informații în materiale publice.
