Philips Fisio 120 este un telefon urâţel, ca un Nokia care s-a lăţit în şolduri după ce a născut. Se cunoştea faptul că Philips a produs mult echipament medical şi telefoane fixe, abia apoi intrând pe piaţa de telefoane mobile. Ajustarea contrastului era un plus aici. Vezi telefonul
Siemens M35i aminteşte de un telefon marca CAT şi nu e o asemănare întâmplătoare, pentru că terminalul e "optimizat pentru utilizarea la exterior". Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că e un device ce rezistă la intemperii, apă şi praf, ba chiar putea lua contact şi cu noroiul.
Vezi telefonul
StiriEmporia Talk Premium nu are nici o legătură cu Emporio Armani, brandul de modă şi este un device menit pentru cei în vârstă. Ca atare are un ecran cu vizibilitate foarte ridicată şi vine cu butoane supradimensionate. Din păcate bateria era modestă.
Vezi telefonul
Haier Z3000 e un telefon bizar nu prin acel "iatagan" de lumină ce răzbate la exteriorul clapetei, ci mai degrabă prin acea să zicem cameră ataşabilă. Arată ca o jucărie periculoasă sau o armă dintr-un film SF. Rezoluţia era doar VGA.
Vezi telefonul
Celkon C55 este un telefon cu clapetă care aminteşte de un model Samsung sau LG de la începutul anilor 2000. Diferenţa e că venea în 2012, când formatul se cam demodase. Grosimea era ridicată, iar bateria foarte modestă.Vezi telefonul
Haier M306 este un telefon al anului 2010, cu butoane cam superficial implementate şi cu avantajul a două sloturi SIM la bord. WAP-ul era probabil cea mai avansată funcţie a acestui model. Un telefon care e doar banal...
Vezi telefonul
"Ce telefon ai?". Răspuns: "verykool i121C". "Nu, acum pe bune, cum se numeşte?". Cam aşa ar decurge dialogul între o persoană ce deţine un telefon denumit Verykool şi cam orice om vrea să afle ce este acel handset din buzunarul său. Acesta era un model feature phone low end şi accesibil. Very cool? Nu prea.
Vezi telefonul
Micromax X310 aduce foarte mult cu un Sony Ericsson din seria W. El nu avea totuşi funcţii muzicale deosebite, ci doar un player MP3 standard, o baterie destul de bună şi butoane numerice bine spaţiate. Greutatea sa de puţin peste 70 de grame era excelentă pentru anul 2010. El integra butoane separate de apelare pentru fiecare SIM.Vezi telefonul
După câţiva ani de activat pe piaţa smartphone-urilor cu Android, producătorii indieni au trecut şi la tablete. Printre primele modele ale firmei Karbonn se numără şi Karbonn Smart Tab 8, cu o diagonală de 8 inch şi dotări OK pentru a mai rula Android fără probleme şi la 2-3 ani după debut.
Vezi telefonul
Micromax X267 este un telefon produs în India şi lansat în anul 2013. Terminalul venea cu un slot microSD şi capacităţile sale de playback media erau bunicele. Cele două sloturi SIM şi ecranul destul de mare erau avantaje, iar bateria nu era rea deloc. Era bifată şi o cameră printre dotări. Vezi telefonul
Palm Treo 180 este un telefon al anului 2002, sau mai bine zis un PDA, cu o abordare insolită, în ideea că nu semăna nici cu un Casio şi nici cu alte agende electronice. Ideea capacului transparent avea să fie foarte populară în deceniul ce urma, aprinzând şi imaginaţia celor de la Motorola de exemplu.
Vezi telefonul
Siemens A35 este un telefon al anului 2000, ce pare a avea un skin aplicat peste. Acest design era tipic pentru anul 2000 şi a fost utilizat de Siemens pe multiple handseturi ce aveau să urmeze, cu sau fără antenă. Ergonomia era fantastică, iar bateria era destul de bună. Vezi telefonul
Huawei T158 este un telefon cu greutate de 80 de grame, un feature phone cu design nu prea inspirat. În 2008 el nu mai impresiona prin ecranul monocrom şi prin lookul său de calculator de la şcoală. Doar un preţ sub 100 lei mai putea salva acest model. Vezi telefonul
Gigabyte GSmart i (128) este telefonul tipic cu Windows Mobile 5.0 la bord, un adevărat şablon pentru productivitatea pe mobil în anul 2005. În zona inferioară se aflau butoane fizice comode, printre care şi cele navigaţionale şi un buton Windows. Televiziunea analogică şi Pocket Office erau bonusuri binevenite aici. Vezi telefonul
Vezi telefonul
Vezi telefonul
