Sagem MY X-5 este un telefon al anului 2002, care duce cu gândul la un Nokia sau Ericsson din anii 90. El avea avantajul greutăţii de doar 92 de grame şi afişa 8 rânduri de text pe display, ceea ce ar fi impresionat poate doar la final de ani 90. Mai degrabă iconurile animate 3D erau interesante pe acest ecran.
Vezi telefonul
Emporia Click este o declaraţie de stil a companiei Emporia, specializată pe telefoane pentru cei cu vârste peste 50 de ani. El aduce butoane numerice supradimensionate şi shortcuturi pentru contacte de urgenţă. La bord se afla un procesor MediaTek, cu mult înainte să ajungă mainstream. Vezi telefonul
Samsung S300 este genul acela de telefon cu clapetă cu design solid şi butoane rigide, atât de popular la începutul anilor 2000. Antena sa cam fragilă strica puţin echilibrul designului, iar ecranul extern era chiar generos pentru anul 2003 şi foarte clar şi luminos.
Vezi telefonul
Huawei U3100 este un feature phone al anului 2010, un model cu greutate scăzută şi design compact. Bateria sa era destul de generoasă având în vedere dotările şi prezenţa unei camere la bord era de apreciat. Terminalul funcţiona excelent şi că mic înlocuitor de MP3 şi MP4 player. Vezi telefonul
Personal nu aş cumpăra un telefon de la o companie numită Bird, dar aşa sunt eu doar. Bird S1130 a fost lansat în 2007, cu un design nu prea plăcut estetic, poate doar în afară de acea porţiune ca un soi de oglindă pe clapeta externă. Handsetul avea codecuri vocale generoase, deci era un bun reportofon. Vezi telefonul
Motorola V.box(V100) este un telefon ce pare de jucărie, fiind aproape imposibil de ghicit că e un device de comunicare GSM. Butoanele sale şi formatul aduc cu un Nintendo DS care a primit o tastatură mai complexă şi butoane direcţionale nepotrivit integrate. Vezi telefonul
Samsung Ch@t 322 Wi-Fi se vrea a fi un rival pentru HTC ChaCha sau telefoanele în stilul lui Nokia C3. Acest model includea atât o tastatură QWERTY, cât şi un display TFT de 2.2 inch, 54 MB memorie internă şi două sloturi SIM. El folosea şi un trackpad optic şi avea în spate o cameră de 1.3 MP. Tastele sale erau bine delimitate şi scoase în relief. Vezi telefonul
Oppo R821T Find Muse este un telefon din anul 2013, cu Android 4.2 la bord şi un procesor dual core MediaTek de 1.2 GHz. Terminalul adoptă o carcasă rotunjită, din material soft touch, cu margini destul de groase. Acest model are o bărbie destul de proeminentă şi vine cu un display de 4 inch, cu rezoluţie de 480 x 800 pixeli. Vezi telefonul
ZTE E811 este un telefon pe cât de inestetic ca design, pe atât de... incomod din păcate. Dorea atât de arzător să fie BlackBerry şi ZTE era la început de drum în zona de telefoane smart, dar viitorul avea să fie prietenos cu ei. Acest prim model nu se compară cu un device BB.
Vezi telefonul
Panasonic GD95 este un telefon al anului 2001, cu alura unui model mai degrabă din prima parte a anilor 90, decât 2000. El avea un ecran monocrom, cu o interfaţă îmbâcsită şi părea mai degrabă un telefon fix portabil. Nu cred că utilizarea lui WAP pe acest model era o încântare. Vezi telefonul
Micromax X265 este un telefon al anului 2010, un music phone în toată puterea cuvântului. Cu difuzoare stereo puternice şi butoane media dedicate era clară orientarea sa spre muzică şi spre publicul meloman şi tânăr. Greutatea scăzută era un plus. Vezi telefonul
verykool s350 este un telefon ce aduce cu un HTC low end, poate un Wildfire. El debuta în 2013, cu Android 2.3 la bord şi o interfaţă uşor insipidă, parcă împrumutată de la LG UI. Partea din spate aduce cu o piatră de râu, în cel mai bun sens posibil şi garantând o ergonomie bună. Vezi telefonul
Benefon Track este un telefon al anului 2000, cu un surplus de butoane. Astfel, pe lângă cele frontale el aducea şi câteva butoane laterale. Cu o antenă masivă şi funcţii speciale GPS şi de securitate, acest model finlandez făcea furori în zona nordică a Europei. Din păcate firma Benefon nu a avut o viaţă lungă.
Vezi telefonul
Samsung R200 este un telefon al anului 2001, care arată ca un walkie talkie SF. El se remarcă prin ecranul cu iluminare albastră şi lookul metalic al zonei superioare. Terminalul oferă un ceas analogic şi digital şi fonturi dinamice, iar prezenţa jocurilor Casino la bord îl făceau genial atunci când stăteai la o coadă de exemplu. Vezi telefonul
Motorola C333 este un telefon de tip cărămidă, cu un design ergonomic, ce îl făcea mai îngust în zona mediană. Acest feature phone debuta în anul 2002, cu o greutate scăzută şi funcţii de bază, pe care le-ai fi primit şi pe un telefon al anilor 90. Vezi telefonul
NEC e cunoscută pentru electrocasnice mai mult decât pentru telefoane mobile, dar câteva modele interesante tot a avut în portofoliu în anii 2000. Printre ele se numără şi NEC N22i, care era destul de gros pentru cerinţele vremii, dar măcar era uşor. Cu 5 jocuri la bord, el era tentant şi pentru publicul tânăr. Vezi telefonul
Micromax X55 Blade este un telefon din anul 2011, cu un design de UI alb negru ce aminteşte de proto-interfatele BlackBerry de dinainte de epoca touch. Acest model are un corp mai alungit decât alte modele feature phone cu care ne-am obişnuit. Vezi telefonul
Samsung N500 ar putea foarte uşor să fie confundat cu un Nokia, dacă nu am avea acel ecran cu iluminare albastră. Terminalul se remarcă prin amplasarea bine spaţiată a butoanelor numerice, dar şi prin ceasul analogic prezent la bord, o funcţie rar întâlnită pe telefoane, ce au doar ceas digital.
Vezi telefonul
Haier e un brand pe care îl asociem mai degrabă cu electrocasnicele decât cu telefoanele mobile, dar ca orice firmă din anii 2000, nu strică şi experimentele. Haier V730 este unul dintre modelele companiei, amintind de un Sony Ericsson din acelea cu funcţionalitate eco-friendly. Terminalul are un mecanism navigaţional comod şi are un buton muzical dedicat.
Vezi telefonul
Nu doar Vodafone şi T-Mobile aveau obiceiul să îşi pună amprenta pe telefoanele mobile, ci şi operatorul O2 care lansa modelul XDA II în 2003. Terminalul era de fapt produs de HTC, într-o perioadă în care firma taiwaneză nu era atât de cunoscută. Handsetul era masiv şi avea un design rotunjit, dar solid.
Vezi telefonul
Siemens S35i este un model de telefon din anul 2000, un terminal destul de popular şi în România în acea perioadă. El aducea clasicul joc Minesweeper la bord şi avea o carcasă foarte rezistentă. E drept că amplasarea butoanelor de apelare era cam anapoda şi butoanele numerice erau cam mici totuşi.
Vezi telefonul
Spice M-5170 este un feature phone al anului 2010, un model generic cu butoane de meniu foarte subţiri şi incomode. El avea un ecran TFT rezonabil şi bateria era peste medie. Acesta e genul de telefon oferit gratuit cu alte gadgeturi mai scumpe. Vezi telefonul
Alcatel OT-813F este un telefon din anul 2011, care aduce foarte mult cu un HTC ChaCha, asta dacă nu cumva modelul HTC a fost inspirat de el. Ecranul TFT rezistiv nu era impresionant şi acesta era un Facebook phone la urma urmei, având un buton dedicat pentru această reţea de socializare. Vezi telefonul
Micromax GC400 este un telefon al anului 2010, un model cu butoane numerice şi cu design compact. El putea suplini uşor un MP3 player, având atât baterie generoasă, cât şi un player cu suport pentru fişiere MP3, WAV, MP4 şi H.263, dar şi funcţie avansată de memo vocal. Vezi telefonul
Bird D636 este un telefon anulat înainte de lansare. El fusese prezentat în 2007 şi deşi nu părea să surprindă cu vreo dotare, codecurile vocale generoase de la bord îl făceau un reportofon bun, dar din nou el nu a mai ajuns în magazine, din păcate. Vezi telefonul
ZTE Raise este un telefon cu alură de MP3 sau MP4 player, datând din anul 2009. El adopta un ecran rezistiv, modă care începea să pălească în faţa ecranelor capacitive. Terminalul avea o cameră destul de capabilă, dar rula un OS ce nu a avut o viaţă lungă deloc: Windows Mobile 6.1 Professional.
Vezi telefonul