Probabil cunoașteți aplicația „Booking”, mai ales dacă v-ați planificat vreodată o vacanță sau o cazare rapidă în interes de serviciu. Platforma olandeză este omniprezentă în peisajul turismului digital, dar acum e în mijlocul unui scandal juridic de proporții europene. Mai exact, peste 10.000 de hoteluri din UE, printre care se numără deja peste 200 din România, cer despăgubiri serioase într-un proces colectiv intentat împotriva Booking.com, acuzând practici anticoncurențiale derulate timp de două decenii. Mai jos avem detalii!
Ce-i supără pe hotelieri? Clauza de paritate, pe care Booking o impunea în contracte, i-a forțat să afișeze aceleași prețuri pe toate canalele, inclusiv pe propriul site. Asta înseamnă că un hotel nu putea oferi un tarif mai mic direct pe site-ul său sau prin telefon, chiar dacă economisea comisionul de 15-25% perceput de Booking. Și, sincer, pentru un hotel mic sau mediu, diferența e adesea vitală. Potrivit unei decizii din 2024 a Curții Europene de Justiție, aceste clauze contravin legislației antitrust, iar hotelierii pot acum cere compensarea prejudiciilor suferite în perioada 2004–2024.
(3).jpg)
Conform datelor oferite de Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR), până acum s-au înscris circa 110 operatori din țară, care dețin împreună peste 200 de hoteluri. Lista rămâne deschisă până pe 29 august 2025, iar Federația estimează că numărul hotelurilor participante va crește rapid. Aderarea la proces se face prin intermediul alianței europene Hotel Claims Alliance, coordonată de Hotrec și susținută de peste 30 de asociații hoteliere din Europa.
Ce înseamnă „parity clause”? Iată, pe scurt:
- Hotelurile nu aveau voie să ofere prețuri mai mici pe propriul site decât cele afișate pe Booking
- Chiar dacă nu plăteau comision când vindeau direct, nu puteau transfera acest beneficiu clientului
- Booking își asigura astfel mereu „cel mai bun preț”, fără concurență reală
- Platforma putea penaliza hotelurile care încălcau această regulă
Clauza era justificată de Booking prin nevoia de a preveni rezervările „free-rider”, cazuri în care utilizatorii foloseau platforma doar pentru a compara prețurile, dar rezervau direct, ocolind comisioanele. Totuși, CEJ a decis că astfel de practici nu sunt justificabile legal, iar platformele pot opera fără acest tip de restricții.
Un moment istoric pentru industria ospitalității din Europa
După ani de presiuni și negocieri fără rezultat, industria hotelieră europeană a decis să meargă pe calea legală. Procesul se desfășoară la o instanță olandeză, având în vedere că Booking.com are sediul în Amsterdam.
FIHR, în calitate de membru HOTREC, oferă suport hotelurilor românești pentru a se alătura acțiunii colective. „Este o ocazie rară de a obține despăgubiri pentru pierderile cauzate de o practică considerată acum ilegală”, a declarat Simona Constantinescu, președinta FIHR.
Booking.com, indispensabil dar controversat
Evident, Booking rămâne un canal esențial pentru majoritatea hotelurilor. Un studiu Hotrec realizat în colaborare cu Universitatea de Științe Aplicate din Elveția arată că, în 2023, compania-mamă Booking Holdings deținea o cotă de piață de 71% în Europa în segmentul rezervărilor online.
Asta înseamnă că puțini operatori își permit luxul de a ieși complet din ecosistem, chiar dacă sunt nemulțumiți de condițiile impuse. Așa se explică de ce mulți hotelieri continuă să colaboreze cu Booking, dar simultan cer despăgubiri în instanță pentru practicile trecute. Situația e un mix de necesitate economică și dreptate întârziată.
