La ADATA, aceeași memorie duce de la un SSD cu NFC până la servere AI cu 1 TB de RAM. Vizita mea la standul companiei de la IFA 2026 a început cu produse pe care le-ai putea pune mâine în buzunar și s-a terminat în lumea enterprise, unde un singur modul DDR5 are 128 GB. Pe traseu am discutat cu un reprezentant ADATA despre consumer, industrie, gaming și, inevitabil în 2026, despre întrebarea care ne ustură tot mai tare la buzunar: unde se duce tot RAM-ul?
Primul opritor a fost ADATA URBAN TAPSAFE, un SSD extern cu o idee pe care o explici în câteva secunde: telefonul devine cheia lui. Conectarea prin USB nu îți oferă automat acces la date după activarea protecției, deblocarea făcându-se prin NFC și aplicația dedicată.
„Nu poți accesa datele de pe el până când nu te autentifici. Telefonul funcționează practic precum o cheie pentru SSD.”
Importantă e nuanța: vorbim despre control de acces prin NFC, nu despre o promisiune de criptare hardware. SSD-ul folosește USB 3.2 Gen 2x2 și ADATA declară până la 1.900 MB/s la citire și scriere. Listările comerciale pe care le-am putut verifica indică variante de 1 TB și 2 TB.
De aici, standul schimbă complet scara. Am trecut la ADATA Industrial și la cipuri destinate sistemelor embedded, dispozitivelor wearable, ochelarilor AR/VR sau echipamentelor montate în locuri unde un SSD de PC ar avea o viață destul de nefericită.
„Într-o fabrică sau într-un alt mediu poate fi foarte frig ori foarte cald. Trebuie să te asiguri că cipul nu cedează nici în aceste condiții extreme.”
Nu e doar discurs de stand. ADATA are SSD-uri și memorii industriale validate pentru operare între -40°C și 85°C, plus soluții pentru vibrații, funcționare continuă și protecția datelor. Aici performanța brută începe să piardă teren în fața unui cuvânt mai puțin spectaculos: predictibilitate.
„Aici se duc toate cipurile de memorie”
În zona TRUSTA, brandul enterprise al ADATA, am ajuns inevitabil la serverele AI. Pe masă sunt SSD-uri PCIe Gen5 în formate U.2, E1.S și E3.S, dar și module DDR5 R-DIMM care urcă până la 128 GB bucata. Opt astfel de module înseamnă deja 1 TB de RAM, iar asta nu reprezintă nicidecum limita unui server modern.
L-am întrebat direct unde se duce memoria în perioada asta. Răspunsul a avut nevoie de șase cuvinte:
„Aici se duc toate cipurile de memorie.”
Evident, nu trebuie citit literal. Dar descrie bine schimbarea de proporții produsă de AI. Chiar analiza de piață publicată de ADATA arată că producătorii direcționează o parte tot mai mare din capacitatea DRAM către HBM și memorie pentru servere, în timp ce segmentele PC și mobile primesc o felie mai mică. Compania vede în continuare o piață DRAM tensionată și presiune asupra prețurilor. În iulie, chairman-ul ADATA Simon Chen mergea chiar mai departe și spunea că deficitul ar putea persista ani buni.
Reprezentantul ADATA a avut și o comparație bună: RAM-ul unui server este ca tocătorul unui bucătar. Cu cât ai mai mult spațiu de lucru, cu atât poți ține simultan mai multe „ingrediente” necesare calculelor. Când faci AI la scară mare, tocătorul începe să fie foarte, foarte mare.
În fabrică nu vrei SSD-ul cel mai rapid. Vrei să nu se oprească la 3 dimineața
Partea industrială a interviului mi s-a părut aproape opusul gamingului. Un producător poate accepta performanțe mai mici dacă primește în schimb aceeași configurație hardware ani la rând și știe exact cum se va comporta componenta.
„Nu am nevoie de cel mai rapid SSD; am nevoie ca el să nu se strice în mijlocul nopții și să-mi oprească producția.”
ADATA oferă în asemenea proiecte inclusiv politici de fixed BOM. Dacă un client validează un anumit controller, NAND și PCB, schimbarea componentelor nu se face pur și simplu pe tăcute; consistența configurației și notificările de modificare fac parte din ecuație. Pentru o linie de producție, o componentă nouă poate însemna o nouă rundă de validare, iar downtime-ul poate costa mult mai mult decât SSD-ul.
„Clientul testează configurația A. Dacă aceasta funcționează, atunci și livrările viitoare vor folosi configurația A.”
Și după servere de AI, fabrici și temperaturi negative, am ajuns inevitabil la RGB.
XPG, adică divizia de gaming ADATA, abordează memoria din direcția opusă: frecvențe mai ridicate, latențe mai agresive, radiatoare și design care trebuie să se potrivească unui build alb, negru sau iluminat ca Times Square. Am avut recent și noi XPG MARS 980 Blade în redacție, deci zona de SSD-uri rapide și răcire serioasă ne este familiară.
Diferența importantă la RAM nu este însă beculețul.
„Noi putem valida din fabrică o frecvență sau niște latențe mai agresive. Garantăm viteza și timingurile la care produsul este comercializat.”
Peste valoarea garantată începe deja loteria overclocking-ului: placa de bază, controllerul de memorie din procesor, cipurile și ceva noroc.
La finalul turului mi-am dat seama că standul ADATA e aproape o secțiune transversală prin industria tech din 2026. Același tip de tehnologie trebuie să fie mic și securizat într-un SSD de buzunar, rezistent ani întregi într-o fabrică, colorat și rapid într-un PC de gaming, iar într-un server AI trebuie pur și simplu să existe în cantități uriașe. De aici și răspunsul foarte scurt primit când am întrebat de criza RAM.
Interviul mai lung, produsele expuse și explicațiile reprezentantului ADATA le găsiți în video-ul nostru de la final:
