România stă foarte prost când vine vorba de folosirea inteligenței artificiale. Potrivit noului AI Diffusion Report publicat de Microsoft, doar 15,3% dintre companiile și instituțiile din România folosesc tehnologii bazate pe AI, departe de media europeană, care trece de 25%. Situația e semnalată ca fiind una critic de slabă în contextul transformării digitale globale. Lipsa de investiții, infrastructura precară și politicile publice incoerente sunt doar câteva dintre cauzele principale.
Spre comparație, țări ca Estonia, Norvegia sau Irlanda au deja rate de adopție duble, iar în afara Europei, Emiratele Arabe Unite și Singapore conduc detașat cu peste 58% adopție AI. Diferențele nu țin doar de bugete, ci și de direcția politică, educație digitală și infrastructură – lucruri pe care România le ignoră constant. Microsoft atrage atenția că, fără o strategie națională clară și fără investiții urgente, România riscă să piardă trenul digitalizării.
Trei direcții-cheie pe care România le ratează
Raportul identifică trei piloni esențiali pentru adoptarea eficientă a AI:
- Dezvoltatorii de modele AI – adică giganții tehnologici care creează modelele (OpenAI, Google, Microsoft);
- Furnizorii de infrastructură digitală – cum ar fi centre de date, conexiune de mare viteză, putere de calcul;
- Utilizatorii finali – firme, angajați, instituții publice care implementează și integrează AI în activitatea curentă.
România e slab reprezentată la toate nivelurile. Nu produce tehnologie, nu are infrastructura necesară pentru a susține implementarea la scară largă și nici forță de muncă pregătită să folosească aceste soluții. În plus, AI este dominat de limba engleză, ceea ce reprezintă o barieră pentru țările unde se vorbesc limbi mai puțin prezente online, cum e și cazul nostru.
Blocaje și soluții ignorate
Printre cele mai mari probleme menționate în raport sunt:
- Lipsa centrelor de date performante și acoperirea digitală inegală în teritoriu;
- Nivel slab de alfabetizare digitală, atât în școli cât și în rândul angajaților;
- Fără strategie națională de AI – în timp ce alte țări și-au integrat AI-ul în politicile publice, România merge în orb;
- Acces redus la AI în limba română, din cauza lipsei de modele lingvistice locale.
Sunt menționate și exemple pozitive, cum e Coreea de Sud, care fără a inova tehnologic, a reușit să devină lider industrial global prin implementare eficientă și educație tehnică. Lecția e simplă: nu e nevoie să inventezi roata, dar trebuie să știi să o folosești bine.
Ce ar putea face România, dacă ar vrea
Microsoft vine și cu câteva recomandări pentru autoritățile române:
- Crearea unei strategii naționale de AI, cu obiective clare și instituții aliniate;
- Investiții în infrastructura digitală, mai ales în centre de date și conectivitate;
- Programe naționale de formare în competențe digitale și AI;
- Sprijinirea cercetării locale și colaborări între universități și mediul privat;
- Dezvoltarea de modele AI care înțeleg și folosesc limba română în mod eficient.
Inteligența artificială e văzută ca o tehnologie comparabilă cu internetul sau electricitatea, capabilă să transforme profund economiile. Dar, ca în orice revoluție tehnologică, nu toți prind valul. Iar România, cu această rată de adopție extrem de mică, e în pericol real să rămână la marginea jocului.
