Șase din zece firme din România cu cel puțin 10 angajați folosesc inteligența artificială, dar numai 3,3% au integrat-o în procese sau sisteme. În multe cazuri, utilizarea se rezumă la angajați care apelează ocazional la instrumente AI pentru texte, traduceri sau căutarea informațiilor, arată un studiu realizat de Edge Institute și Confederația Patronală Concordia.
Cercetarea se bazează pe un sondaj realizat de MIA în perioada 30 iunie – 28 iulie 2026, prin interviuri telefonice cu decidenți din 1.003 firme cu minimum 10 angajați. Rezultatele au fost ponderate pentru a fi reprezentative la nivel național pentru această categorie de companii.
Cât de des folosesc firmele AI
Procentul de 61,7% include atât utilizarea individuală, informală, cât și proiectele-pilot sau integrarea în activitatea firmei. Graficul arată cum se împart răspunsurile:
Grafic: Edge Institute și Confederația Patronală Concordia. Baza este de 975 de firme; 28 de răspunsuri „nu știu” au fost excluse.
O treime dintre firme spun că AI este folosit individual și sporadic, în timp ce 11,8% testează tehnologia sau desfășoară proiecte-pilot. Alte 13,5% o folosesc regulat în unele activități, iar 3,3% au integrat-o în procese ori sisteme. În total, 16,8% se află în aceste ultime două categorii.
Utilizarea este limitată și în interiorul companiilor: în 56% dintre firmele care folosesc AI, mai puțin de un sfert dintre angajați au acces la această tehnologie. În plus, doar 20% dintre toate firmele au luat măsuri pentru formarea angajaților, 26% au reguli sau alte măsuri de utilizare responsabilă, iar 15% consideră AI o componentă importantă a strategiei.
La ce este folosită inteligența artificială
Cele mai frecvente utilizări sunt legate de informații și texte. Dintre firmele care au indicat cel puțin o utilizare a AI, 61,4% îl folosesc pentru rezumare, traducere sau căutarea informațiilor, iar 59,8% pentru generarea de texte, emailuri și documente.
Grafic: Edge Institute și Confederația Patronală Concordia. Procentele din prima coloană se raportează la cele 663 de firme care au indicat cel puțin o utilizare AI.
Analiza datelor, predicțiile și rapoartele apar în 39,9% dintre aceste firme, iar crearea de conținut vizual, audio sau video în 37,1%. Automatizarea proceselor repetitive este indicată de 28,5%, în vreme ce programarea și lucrul cu baze de date ajung la 23,2%.
Un studiu anterior prezentat de Mobilissimo arăta, la rândul său, o utilizare a AI pentru traduceri și explorarea ideilor în companiile din România. Cele două cercetări au metodologii diferite, așa că procentele nu trebuie comparate direct.
Digitalizarea face diferența
Studiul indică o legătură puternică între dotarea digitală a unei firme și folosirea AI. Dintre companiile care nu utilizează niciunul dintre cele opt instrumente digitale urmărite în cercetare, 33% folosesc AI. Ponderea urcă la 91% în rândul celor care folosesc cel puțin trei instrumente.
Aproape jumătate dintre firmele analizate, mai precis 46%, nu folosesc niciunul dintre cele opt instrumente digitale măsurate. Procentul ajunge la 55% în rândul firmelor cu 10–25 de angajați și scade la 3% în cazul firmelor mari. Autorii observă că, atunci când compară firme cu același nivel de digitalizare, mărimea nu mai are un efect semnificativ asupra adoptării AI.
Grafic: Edge Institute și Confederația Patronală Concordia. În rândul firmelor care nu folosesc AI, barierele percepute scad pe măsură ce crește nivelul de digitalizare.
De ce diferă cifra față de Eurostat
Rezultatul de 61,7% poate părea surprinzător în comparație cu datele Eurostat pentru 2025, care indică 5,2% și plasează România pe ultimul loc în UE la utilizarea tehnologiilor AI în firme.
Diferența ține de ce anume este măsurat. Sondajul Edge Institute include explicit și utilizarea informală, de exemplu când un angajat folosește pe cont propriu un chatbot. Eurostat întreabă despre utilizarea unor tehnologii AI dintr-o listă definită. Prin urmare, cele două procente nu pot fi citite ca o creștere directă de la un an la altul.
În privința investițiilor viitoare, 30% dintre firme spun că vor să investească în AI, iar dintre acestea, 78% declară că au nevoie de finanțare externă. Autorii recomandă ca sprijinul public să acopere și digitalizarea de bază. Programul de guvernare 2026–2028 prevede vouchere pentru adoptarea AI, cloud și securitate cibernetică în IMM-uri, însă studiul arată că bugetul și calendarul acestora nu sunt încă precizate.
