Nu am uitat de telefoanele mid-range, astfel că v-am pregătit și un top 10 din această categorie, un top personal cu telefoanele care mi-au atras atenția pe parcursul anului 2025. Unele au făcut-o prin dotări, altele prin prețuri, sau prin dimensiunile slim. Simt că este greu acum în 2025 să definești un smartphone mid-range, pentru că printre modele care se bazează pe un Snapdragon 7 să zicem, apar și flagship killere cu un secund de Snapdragon 8 Elite și e clar de partea căruia este performanța. E mai mare varietatea în acest segment, decât la flagship, cu mult mai multe opțiuni cred eu. Să vedem cum arată clasamentul meu!
10. Motorola edge 70

Toamna a adus un show fashion nu doar în zona supermodelelor, ci și în segmentul smartphone, astfel că Motorola nu a stat prea mult pe gânduri și a venit cu un telefon slim care să se bată cu iPhone Air. S-a numit Motorola edge 70 și are 5.9 mm grosime, iar dotările sunt atractive, de mid-range ce-i drept, dar față de rivalul Apple, se poate lăuda cu două camere în spate, cu difuzoare stereo și o încărcare mult mai rapidă. Dar parcă îi lipsește ceva.. Cred că e nevoie de o schimbare de look pentru spatele telefoanelor Motorola, pentru că devine familiar și iată și când talia scade serios, nu e așa un element wow cu gândul că ai mai văzut așa telefon din spate. Cred că cel mai greu e să identifici telefoanele Moto atunci când le vezi pe afară.
9. iPhone Air
E spectaculos, asta pot spune din capul locului. L-am văzut puțin după lansare în magazin și e șocant de subțire, elegant și parcă reușește mai mult ca orice alt model din lineup-ul Apple să aducă “un ecran” pe care îl ții în mână. Am văzut la JerryRig cât e de rezistent poate fi acest corp subțire. Are procesor future-proof și cred că ăsta e avantajul cheie. Nu prea face cu ochiul prin baterie, are doar o cameră și difuzorul nu e difuzor cum trebuie. Dar are de partea sa eleganța și dorința, e inelul neprețuit al lui Gollum. Îl văd mai mult ca un mid-range decât pe un flagship. Nu e pentru cei care vor pachetul complet.
8. Google Pixel 9a
Mi-a rămas în minte acest telefon pentru dimensiunile sale compacte și… pentru cât de mult se aseamănă unu iPhone și nu greșesc când spun că asta e și intenția celor de la Google. Speră ca prin seria Pixel să atragă mulți dintre americani să facă switch de la iPhone și e clar gândit ca rival pentru iPhone 16/17. Stă bine la multe capitole, ecran foarte luminos, baterie mare chiar și pentru un flagship Pixel, plus cameră care își face treaba în varii situații. E de partea sa și prețul, acum la jumătate aproape din cât costă un iPhone 16. Dacă ar fi avut și procesor mai potent.. și muchii care să nu se vadă din satelit!
7. Samsung Galaxy A56

Dacă cineva te întreabă ce telefon mid-range să aleagă, răspunsul “safe” ar fi Galaxy A56, pentru că are ecran mare, procesor rezonabil încât să ducă și ceva gaming, plus mulți mulți ani de actualizări, cât și AI. Dar... upgrade-ul de cameră a fost minim și la baterie s-a umblat la încărcare, doar că nu se simte atât de rapidă, fiind atins 45W doar câteva minute. Înainte seria Galaxy A era și despre îndrăzneală, despre tehnologii testate în premieră înainte să ajungă pe flagship-uri, dar pare că și Samsung merge numai pe ruta “safe”. Nici A57 nu se anunță cine știe ce…
6. Motorola edge 60 Pro
Pare că Motorola mai are prin depozite sticle de protecție curbate și nu vrea să renunțe la ele prea curând, iar edge 60 Pro este telefonul pe care l-au ales să adopte un așa panou. Sticla de protecție Gorilla Glass 7i dă de înțeles că este mai vechiuț ca tehnologie. S-a ales un MediaTek bunicel, stă bine la camere dar am simțit downgrade-ul camerei principale, la edge 50 Pro fiind superioară. Preconizez că în 2026 scăpăm și pe Pro de ecranul curbat și poate vedem upgrade la 50 mpx și pentru camera telephoto.
5. OnePlus Nord 5
Simt că OnePlus Nord 5 merită acest loc 5 în clasamentul meu, chiar și numai pentru upgrade-urile pe care le-a adus. Nu prea sunt încântat de cum s-a schimbat telefonul ca design, după un Nord 4 care era mai curajos, cu o carcasă metalică, ceva ce nu prea vedeam mai ales în zona mid-range. Mi-a surâs de când am aflat că se trece la un procesor Snapdragon din seria 8 și cu acest Nord 5 pare că OnePlus se adresează și celor care vor gaming, chiar și creatorilor de conținut dacă mă uit la camera frontală de 50 mpx cu autofocus. Pare cel mai matur Nord de până acum, un mid-range care își depășește condiția.
4. OPPO Reno15 Pro
Am încercat ca în clasamentul meu să includ telefoane pe care le-am testat pe parcursul acestui an, dar în tabăra OPPO e cam ciudat să mai vin acum cu intrarea - Reno13 Pro. L-am testat în februarie 2025 atunci când s-a lansat în Europa, dar deja s-a trecut la Reno14 Pro și mai nou Reno15 Pro, cu mai puțin de 6 luni între generații. Tocmai de aceea mizez pe Reno15 Pro care mie unul îmi sună foarte bine, mai ales la cameră cu 200 mpx wide, OIS, telephoto de 50 mpx, ultra-wide de 50 mpx, selfie de 50 mpx cu autofocus. Are mult RAM, stocare, baterie cu mii de mAh și un design retro cumva, mai ales dacă mă uit la acel maro. Clar ajunge și la noi și abia aștept să îl testez.
3. realme 14 Pro+
Nu prea văd zăpadă des prin București, dar pe final de februarie atunci când am testat realme 14 Pro+ am avut zăpadă și multă de tot, căzută într-o singură zi. A fost peisajul ideal de pus la treabă telefonul și recunosc m-a fascinat spatele care își schimba culoarea de la cald la frig. Eram captivat total de cum se întâmplă magia și până să ies la zăpadă l-am mai băgat și prin frigider pentru a vedea cum din auriu se face albastru. Culmea, realme nu a făcut sacrificii aici, ba chiar a pus un periscop aici! Pe un mid-range! Și ce bine! Se va păstra și pe noul model care e foarte foarte aproape de debut!
2. Honor 400 Pro
Image to Video - funcția care m-a făcut să îndrăgesc acest telefon, un mid-range care oferea așa ceva înainte ca flagship-urile de mii de lei să o aducă în ecuație. Îmi amintesc cum priveam uimit cum o banală fotografie făcută de cealaltă parte a străzii s-a transformat într-un video ca din dronă, cu o privire de ansamblu peste traficul din București. Să nu mai spun de fotografiile vechi aduse la viață și cu request-uri din partea prietenilor să le transform și lor o imagine măcar. Mi-a plăcut că Honor a mai redus din diagonală, la ceva o idee mai ușor de manevrat.
1. POCO F8 Pro
L-am testat pe final de an și poate că timpul mai mult petrecut cu el în buzunar m-a ajutat să îmi fac o părere mai amplă. Mi-a amintit de Nokia 5800 Xpress Music pe care mi l-am cumpărat “ușor avariat” cu mulți ani în urmă și căruia i-am schimbat display-ul pentru a-l readuce la viață. Erau anii muzicii redate la difuzoare, când era despre împărtășit muzica la ieșirile pe afară. POCO F8 Pro mi-a amintit de acele momente și are sunetul de partea sa, nu degeaba a fost promovat și ca “boxă portabilă” atunci când ești plecat și îl ai cu tine.
Dar are mai multe de oferit pe lângă audio, precum procesorul foarte potent, bateria mare cu încărcare la 100W și mie îmi sună a flagship killer la sub 3000 de lei. Prețul va tot scădea de acum înainte și simt că e pregătit pentru a se lua la trântă și cu modelele rival de anul viitor. Fratele său Ultra intră în zona flagship, dar mi-ar fi plăcut să văd și aici spatele acela blugi, foarte aderent și inedit. Și periscopul.. Poate la anul și pe F9 Pro?
Concluzii:
La final de top mid-range personal și privind spre 2026, mi-aș dori ca următoarele 12 luni să vină cu telefoane care îndrăznesc mai mult, de la producători care să își mai asume și riscuri. E momentul să mai trecem și de alegerea "safe", vreau să văd Samsung oferind un Galaxy A care să fie dorit de public, să aibă ceva special. Mă uit spre Motorola și văd o serie Signature pe cale de lansare, semn că aici se pregătește ceva. Întrebarea de final este ce definește un smartphone mid-range? Procesorul mai de rang secund? Camera mai lite? Sau prețul?

_280x450.jpg)

(2)_450x450.jpg)

-crop_356x450.jpg)

_397x450.jpg)

