Şi iată-ne în sfârşit şi cu primul telefon cu gimbal. De fapt e primul pe care îl testăm noi, pentru că e tehnologie Gimbal 2.0 aici, iar Vivo a mai avut unul înainte. Ce e premieră şi pentru noi şi pentru Vivo e optică Zeiss. Vivo anunţa parteneriatul cu Zeiss la final de an 2020.
Video-review vivo X60 Pro, secțiunea Cameră
Trecând totuşi la treabă, începem cu o cameră selfie de 32 MP, decupată într-un orificiu în ecran. Are deschidere F/2.4, pixeli de 0.8 microni şi filmare Full HD la 30 FPS. Trecem la camera principală, cea care ne atrage privirea prin senzorul principal de 48 MP, cu deschidere F/1.48, cea mai generoasă văzută de noi până acum, dar şi cu mărime a senzorului de 1/2.0 inch. Are pixeli de 0.8 microni PDAF şi stabilizare pe bază de gimbal. Ce înseamnă asta? Senzorul principal se afla pe o platformă mobilă, care compensează inevitabilul tremur provocat de mişcări şi asta pe 5 axe: verticală şi orizontală, dar şi cele 3 axe de rotaţie.
Senzorul Sony IMX598 vine cu un setup Quad Bayer şi a fost pregătit de Sony special pentru Vivo. Apoi vine o cameră telephoto de 13 megapixeli (senzor Samsung), cu deschidere F/2.5, senzor de 1/2.8 inch, pixeli de 0.8 microni şi PDAF, dar şi zoom optic 2X. Camera ultrawide are 13 MP, deschidere F/2.2 şi are unghi de 120 de grade. Avem parte şi de bliţ LED, filmare 4K la 60 FPS.
Zeiss contribuie şi cu efectul Biotar, cel legendar de la DSLR-uri pentru a duce Bokeh-ul la alt nivel. Avem parte şi de tehnologie Pixel Shift, care ajută la capturarea unor fotografii cu detalii coloristice complete. Şi pentru că Vivo e sponsor oficial EURO 2020 nu e o coincidenţă că avem şi un mod Pro Sports, care îţi permite să capturezi secvenţele de acţiune rapidă într-un mod foarte clar şi bine focalizat.
Pentru captura nocturnă avem Extreme Night Vision 2.0, care pune și AI-ul la treabă, scoţând la lumina tot. Există şi HDR Super Night Portrait, dar şi captura Ultrawide Night. Nu uităm de Astro Fotografie, cu un Long Exposure Mode. În cele din urmă avem şi Slow Mo, Time Lapse, PRO, AR STickers, Super Moon, DOC şi Astro.
Dacă vă arătăm toate aceste funcţii în orb şi vă puneam să ghiciţi telefonul fără să ştiţi despre ce e vorba, aţi fi zic că e un cameraphone sau super flagship, nu un telefon high midrange.
Şi acum hai să discutăm despre mostrele foto realizate ziua!
Ele au fost realizate la Timişoara, într-o zi mixtă: niscaiva soare şi nori. Pot să zic că apreciez nuanţele de verde văzute aici, un verde intens, dar nu exagerat de intens, cu nuanţe diferite pentru coroana copacilor, gazon, vegetaţie mai uscată. Nu stă rău nici camera ultrawide, tot la capitolul culori. M-a surprins plăcut zoom-ul, asta pentru că ştiu că e zoom optic 2X, dar poate face poze de ai jura că ai o cameră telephoto cu zoom optic 3X. Cerul arată satisfăcător la capitolul culoare, inclusiv pe ultrawide.
Selfie-urile cu Ervin sunt foarte expresive, chipul e detaliat redat şi lucram aici la rezoluţie mare, nu cu pixeli combinatii între ei. Văd porii, văd fiecare fir de păr şi expresivitatea ochilor. Captura Bokeh e super smooth, netezeşte rău de tot pielea, măreşte ochii ca la anime-uri şi decupează bine chipul faţă de fundal, doar că dă greş la ochelari sus pe cap. Ne-am jucat şi cu nişte filtre dacă tot le-am văzut la îndemână. Galeria numărul 2 de selfie parcă nu îmi mai place aşa mult, totul e albicios, pielea e întinsă, văd şi expunere prea mare.
Stăm OK şi la focalizare pe acel monument de clorofilă, acea rămurică verde, perfect decupata faţă de fundalul estompat. Focalizarea este satisfăcătoare la cele biluțe de la locul de joacă.
Când am fotografiat cursul apei, vegetaţia a devenit de un verde suprarealist şi am avut şi o aberaţie cromatică curcubeu în stânga sus, deasupra pescarului. Mă gândesc: oi fi activat eu un efect? O fi AI-ul? Nu de alta, dar până atunci vegetaţia fusese redată impecabil. Clar e ceva fishy deoarece la 5 poze după îşi revine culoarea.
Am prins cu zoom-ul bunicel şi un adevărat Direwolf de Game of Thrones bălăcindu-se în apă, foarte satisfăcut. Încă mă întreb dacă aşa are el botul său micuţul e legat cu o botniţă.
Să vorbim despre textura: apa luceşte, frunzele radiază de clorofilă şi tot acel pod metalic ruginiu emană... tetanos. Apa e învolburată la digul de pe Bega şi detaliile impresionează. Poţi da crop liniştit şi o să fii mulţumit.
Texturi frumoase şi la Macro-uri: o scoarţă de copac, o frunză, o bară metalică scorojita. Revin puţin la culori, apreciind nuanţele graffiti-urilor, maşinilor de pe stradă, dar şi closeup-urile senzaționale cu flori, demne de wallpaper. E aproape "erotic" modul în care îşi expune pistilul floarea. Avem şi muşchi care a năpădit un arbore în mod scoant, că o floră sau fauna aliena.
Focalizare bună pe corcoduşe, dar parcă niciodată nu mergem la un Macro.... cu adevărat Macro, doar closeup. Abia acea boabă mov sau mosorul de la locul de joacă, cu acele cuie extrem de bine evidenţiate pot intra la categoria Macro, unde telefonul stă bine. A se remarca "porii" vârfului jucăriei şi scorojeala bumbilor coloraţi, care strâng lemnele toboganului. E şi o poezie între albastrul vopselei de pe bumb şi cel al cerului, din fundal şi sus. Plan/contraplan, o poveste frumoasă.
Mă declar mulţumit de aceste capturi şi cred că le putem asemui cu un flagship de categorie B din 2020, ca un OnePlus 8 sau Galaxy S20 FE 5G, poate peste un Xiaomi Mi 10T Pro, datorită acurateţii culorii şi cantităţii de lumină.
Se lasă noaptea... să vedem cum stăm!
Deja când ştiam cum stăm cu deschiderea, mă aşteptam numai la lucruri bune. Captura standard arată fain, atât de bine că nu simţi nevoia să activezi Night Mode. Odată activat el scoate la lumina detaliile de fineţe: umbre pe lemn, detalii ale clădirilor, obiecte mai bine reliefate în 3D. Captura ultrawide întunecă mult capturile, dar nu e chiar cea mai rea văzută de mine vreodată. Sunt şocat să văd că facem treaba cu Night Mode inclusiv la zoom, pe balconul de deasupra lui The Rat Pub.
Îmi place mărimea stâlpilor de iluminat stradal: nu sunt exageraţi, "umflaţi", rămân în limitele unui mic halou. Şi nuanţă de galben/portocaliu este corectă, plăcută, nu strica vibe-ul scenelor. Nu alunecă spre portocaliu, albastru sau mov, din fericire. Sunt totuşi şi câteva cadre în care apare un halou pentru lumini, dar aş paria pe camera ultrawide aici. Focalizare bună de aproape pe inscripţii locale şi şurub. Am încercat şi nişte efecte nocturne, pentru extra poezii, dar nu sunt chiar flatante rezultatele.
Mi-a plăcut şi captură de la Catena, cu un verde corect de neon, iar tot ce a făcut Night Mode este să ilumineze piatra cubică şi cam atât. Se poate bate cu flagshipuri, de 2020 sigur, poate chiar şi 2021.
Şi am ajuns şi la filmare, cu o primă captură în care am comutat între camere şi am remarcat din start o stabilizare bună. Totuşi microfoanele nu au făcut faţă vântului şi am avut şi sunet cu ecou spre final. Trecem de la FHD 30 FPS la 4K 30 FPS şi stabilizarea mi se pare excelenţă, nu văd urme de trepidaţie în cadru. Rămâne problema ecoului la captură de sunet şi avem o expunere destul de corect reglată, dar şi un zoom cam slab.
Filmarea Super Steady a fost din nou excelent stabilizata, de această dată la 60 FPS, dar acest tip de captură nu oferă zoom. Am încercat zoom-ul din nou la Standard Steady Shot şi nu sunt prea impresionat de rezultat.
La 4K 60 FPS standard Steady Shot se vede cum camera încearcă să compenseze pentru mişcările tale, având ca rezultat acel efect de "tangaj" de barcă, mişcarea dreapta-stanga ce apare uneori. Totuşi aici remarcat o cantitate foarte mare de detalii, care apropie Vivo X60 Pro de un flagship.
Şi nici măcar nu am terminat cu modurile de stabilizare! Există şi un Super Anti Shake, care taie total orice vibraţie sau orice urmă de trepidaţie, indiferent că mergi sau panoramezi. Mergeam pe teren denivelat şi era senzaţia că filmezi pe teren ca în palmă.
Avem şi un mod ceva mai cinematic, cu dungi laterale, dar aici iarba mi s-a părut cam expusă şi cerul prea entuziast colorat. Din nou problemele cu vântul şi o "trepidaţie lichefiată" la schimbarea între camere.
Filmarea selfie e cam mişcată pentru gestul meu, dar distribuţia focalizării pe chip şi fundal este înţelept distribuită. Fata este expresiva, se văd porii, se vede clar şi fundalul. Detalii OK. A doua captură selfie e cam albicioasă, are un contrast cam intens şi nu e prea bine stabilizata aş spune, dacă mergi pe teren accidentat.
Am rămas la tema stabilizării şi atunci când am urcat pe acel pod metalic, fără a simţi măcar vreo urmă de pierdere de focalizare sau trepidaţie la trecerea între trepte. Din vârful acelui pod am testat zoom-ul, cu zgomot după 3X şi o vibraţie a imaginii, ce pare să "zbârnâie" când sari direct la 2X.
Am prins şi dulăul în cadru, foarte zgomotos şi lipăind cu greu în apă, având botniţă pusă. Verde mult prea intens pe ultrawide şi detalii slabe lateral. Testul de focalizare e de aş, alternând între bară metalică şi peisajul sătesc din spate.
Încheiem en fanfare cu o apă învolburată, nervoasă, voluptoasa, mulţi metri cubi care năvălesc în faţa camerei şi sunt redaţi întocmai privitorului. Cerul puțin cam poetic colorat, dar în rest nu am obiecţii.
Dacă ar fi să critic ceva la filmare, ar fi cam 2 lucruri: expunerea care dă chix uneori în dreptul vegetaţiei şi stabilizarea la selfie. În rest gimbal-ul îşi face treaba bine şi nu am văzut niciodată atâtea moduri de stabilizare. La 4K 60 FPS ai material de flagship.
Captură nocturnă nu ar fi rea, dacă halourile nu ar fi prea mari şi nu ar fi şi o pregnantă nuanţa roşiatică ce apare. Nici stabilizarea nu mai e aşa bună acum, cel puţin când cobori trepte. Dacă mergi pe Terra Ferma posibil să obţii rezultate care se pot posta în social media. Văd şi ceva zgomot lângă faţada clădirilor.
Disponibilitate
Prețuri actualizate
