Vivo Y70 are o cameră selfie de 16 MP integrată într-un breton picătură old school. Trecem la camera principală, care vine cu un senzor de 48 MP, cu deschidere F/1.8 şi PDAF, alături de o cameră de 2 MP Macro şi una de 2 MP Bokeh. Filmează în 4K la 30 FPS şi are şi bliţ LED. Interfaţa camerei oferta funcţii că Macro, Bokeh, AI, captura la rezoluţie maximă de 48 MP, dar şi Panoramă, Live Photo şi Pro. Avem chiar şi stickere AR, dar şi Night şi Portrait.
Video-review Vivo Y70, secțiunea Cameră
Galeria foto este spartă în 3 ipostaze, pe timp de zi: Timişoara lângă Bega, poze făcute florilor de pe balcon, dar şi poze făcute în centrul Bucureştiului.
Cele de la Timişoara au o luminozitate foarte ridicată, atâta la cele cu camera selfie, cât şi la cele cu camera principală. Focalizarea e precisă, detaliile OK. Nuanţele cerului şi vegetaţiei sunt realist prezentate privitorului, dar devin mai albicioase dacă vei comuta pe formatul mai wide. Atenţie, vorbesc de rezoluţie, nu avem camera ultrawide. Zoom-ul 2X produce imediat o cantitate mare de zgomot, aşa cum se vede la acea biserică de lângă Bega, dar şi la zona barajului, unde e mult, mult zgomot.
Dacă rămâneţi la 1X şi cadre de 12 MP prin combinare a 4 pixeli în 1 detaliile sunt suficiente aş spune. Textura apei place ochiului şi clădirile sunt corect redate şi detaliate. Am apreciat şi culorile jucăriilor de la acel părculeţ şi fineţe urmelor din nisip redate pe cameră. Focalizarea pe jucării albastră care fixează cordelina roşie i-a ieşit acestui Vivo. Avem şi tobogan roşu, acoperiş galben, cer cu nori pufoşi, toate prietenoase cu postarea pe Instagram. Focalizarea closeup a dat chix aş spune pe acele fructe stafidite.
Prima tentativă de Macro mai reuşită a fost cu păpădia aceea în palmă, dar ai nevoie de mână stabilă, asta e clar. Mărturisesc că am prins şi un mugurs destul de bine în cadru tot cu Macro, unde camera nu arată că una de doar 2 MP. La final avem şi 2 selfie-uri expresive cu Ervin, cu suficiente detalii şi bujori în obraji.
Am ajuns la partea a doua a galeriei, pe balcon, în Bucureşti. Culori plăcute, detalii OK, luminozitate gârlă. Macro foarte feminin, senzual cu acel pistil al florii. Urmat de un closeup în mod egal de impresionant.
Nu am reuşit să află ce senzor e aici, dar cred că e un Sony la acurateţea culorilor capturate mai ales la acele culori ale florilor şi podoabele de pe pereţi. Pare o cameră mai bună de interior, decât de exterior. Cum dă de soare, prinde prea multă lumină şi cerul a ieşit alb, prins din balcon.
Pe de altă parte selfie-urile cu mine parcă nu îmi mai plac aşa mult. Focalizarea nu pică pe chip uneori, dar da, avem o fată expresivă. Stăm OK a culori şi detalii, ochii sunt lucioşi, buzele crăpate se văd clar, dar porii nu. Camera străluceşte când te apropii mai mult de subiecţii şi pică şi soarele bine. Mai de aproape e mai bine. Bokeh m-a decupat corect de fundal, dar luciul ochilor mi s-a părut exagerat faţă de alte telefoane, mă gândesc că e ceva add on din AI, deşi dezactivasem tot.
Bune şi Bokeh-urile de la fereastră, tăind corect tot ce e în spate, dar suficient cât să distingi o maşină de la Sameday Curier.
Vine şi a treia parte a galeriei, cu poze în Centrul oraşului. Iar avem o cameră care prinde multă lumină, culori corecte şi detalii arhitecturale plăcute. Paradoxal parcă şi zoom-ul digital a fost OK pe simbolul BRD. E şi o cameră a contrastului intens: ce e întunecat e foarte întunecat, ce e luminat e foarte luminat. HDR-ul a scos bine la lumina acea maşină de pompieri al cărui roşu nu apărea decât întunecat pe poza standard.
Trecem din nou la Timişoara pentru captura nocturnă. Mi se pare nu prea constantă... când avem cadre calde, când gri, când prea întunecate, când prea iluminate. Halourile luminilor sunt un pic mai radiante decât de obicei, zoom-ul e slab, iar capturile cu Night Mode par uşor fantomatice. Avantajul unui Night Mode e că scoate la iveală detaliile fine ale columnei şi ale altor monumente, dar inventează şi noi prelungiri ale surselor de lumina şi amplifica orice e luminos.
Capturile de la Catena sunt elocvente: una prea întunecată, una prea iluminată. Concluzia: camera înfometată de lumină, bună la focalizare, cu Macro de calitate după câteva încercări şi closeup şi mai bun.
La captura video confirm că avem o focalizare rapidă, dar zoom-ul şi stabilizarea sunt cam slabe. Vegetaţia a fost uneori arsă în filmările noastre şi sunetul tinde să aibă un ecou ciudat. Microfoanele nu fac faţă la vânt. Filmarea în mers nu se soldează cu o imagine trepidantă, dar nici stabilizarea nu e chiar de top, pentru că fiecare pas e resimţit în deplinătatea lui. Focalizarea se pierde la prima tentativă de zoom. Parcă e şi o dificultate în a focaliza la distanţă.
Acestea au fost filmările din Timişoara. la Bucureşti avem acel contrast intens despre care am menţionat mai sus: unde e lumina e multă lumină şi unde e întuneric, e mult inuneric. Detaliile clădirii BCR şi ale statuilor de la Universitate arată bine. Am filmat şi din mers şi parcă stabilizarea a fost acceptabilă pentru una electronică. Am mers mai încet decât Ervin cred şi pe teren perfect plat, de aceea. Detalii rezonabile pe filmare 4K, dar nu ca la POCO X3 NFC.
Filmarea selfie destul de OK şi expresiva, dar nu intra în top 20 pe zona midrange.
Captură video low light e galbenă, tremurată, cu detalii slabe, reflexii şi multe zone neclare. Nu poate fi postata în social media şi imaginea trepidează şi când nu te mişti.
Disponibilitate
Prețuri actualizate
