E binecunoscut faptul că Asia a luat-o înainte când vine vorba de adoptarea tehnologiei 5G, iar fruntașe în domeniu sunt Coreea de Sud și China (mai ales). Spre exemplu, 4 milioane de coreeni sunt deja abonați 5G și dețin telefoane compatibile. Tot la fel de bine cunoaștem și diferendul dintre SUA și China, care prin prisma parteneriatului nostru strategic cu SUA, ne afectează direct. Nu voi intra în detalii în acest sens, deoarece este un subiect sensibil și e de datoria politicienilor să găsească o cale care să fie benefică pentru noi ca țară.
Pe ce voi insista însă, este tehnologia 5G în sine, ce avantaje aduce și ce probleme pe termen lung vom avea dacă nu prindem trenul în ceea ce o privește. În primul rând hai să vedem cum se prezintă situația adoptării tehnologiei la nivel global, dar și cu ce estimări vin analistilor până în 2025. Cifrele din diagrama de mai jos au fost prezentate la World Economic Forum din luna ianuarie 2020, deci sunt cât se poate de actuale.
De asemenea avem și statistici din rândul adulților care au răspuns la un sondaj legat de adopția tehnologiei 5G la mod personal. Cifrele sunt de anul trecut din vară, deci aici pot exista ușoare diferențe la mod actual. Totuși pot fi privite ca un reper. Iată graficul:
După cum puteți observa, Asia e net peste SUA și Europa în ambele statistici, iar acest lucru se traduce prin balansul avansului tehnologic spre Est. Nu e noutate, cu toții știm că producția de hardware, în marea ei majoritate se întâmplă în China, iar noile tehnologii, cum ar fi 5G, IoT, AI au o dezvoltare extrem de rapidă în această țară.
În SUA, lucrurile se mișcă, deoarece s-a investit masiv în conceperea și producția locală de software și hardware 5G (dar și IoT și AI), recent aflând că:
- Dell, Microsoft și AT&T au inițiat un proiect comun pentru a dezvolta tehnologii 5G
- Președintele SUA a solicitat implicarea Apple în proiectele 5G
- Americanii iau în calcul pomparea de capital în companiile nordice, Nokia, respectiv Ericsson (1, 2)
În ciuda acestor eforturi, experții din domeniu spun că SUA sunt în urmă cu 2 - 3 ani față ce China sau Coreea de Sud și că acest decalaj va rămâne în picioare cel puțin 5 ani de acum încolo. Europa am putea crede că stă mai bine, deoarece avem producători locali de tehnologie 5G (apropo de companiile mai devreme menționate Nokia și Ericsson). Problema este că ele nu fac față cererii și nu pot livra hardware-ul în ritmul în care ar dori operatorii din domeniu.
Anul trecut am fost la Zurich și la Brussel, unde spre exemplu, un reprezentant al Vodafone, a atras atenția că nu pot să-și dezvolte rețeaua pe atât de rapid cum și-ar dori, deoarece nu există suficient echipament la dispoziție pentru a îndeplini acest deziderat. Concluzia e că lucrurile avansează extrem de încet pe continentul nostru, iar soluțiile sunt puține și delicate.
Privind România situația este și mai complicată. În zonă suntem cel mai apropiat partener SUA, iar pornind din acest punct, decalarea licitației de spectru a fost inevitabilă, deoarece opțiunile sunt oarecum îngrădite. Practic suntem într-o situație status-quo, așteptând să se întâmple ceva, să facem și noi pași.
Știm cu toții că Huawei ar putea fi parte a rezolvării problemei curente, dar prin prisma parteneriatului strategic Nord Atlantic, România nu este independentă de a hotărî singură în ceea ce o privește. Acesta este și motivul amânării licitației de spectru, licitație care practic ar accelera adoptarea de hardware 5G la noi în țară.
Spuneam de Huawei ca parte a rezolvării problemei local. Hai să vedem cum au procedat alte state în ceea ce îi privește:
- În SUA e lămurită treaba, iar în Marea Britanie, Huawei are permisiunea de a implementa echipamente 5G la nivel comercial. Huawei are 50 de contracte comerciale 5G în acest moment în afara ţării proprii. A prins contracte în Coreea de Sud, Elveţia, UK şi Finlanda, spre exemplu. Peste 150.000 de staţii de bază au fost deja livrate.
- Austria cochetează cu implementarea de echipamente 5G Huawei, iar Bahrain a început deja să folosească echipamente ale companiei chineze.
- Centrul de cyber securitate din Belgia nu a găsit vreo dovadă de spionaj, aşa că şi acolo continuă proiectele. UE a dat mâna liberă ţărilor din Uniune să ia ce decizie vor pe plan local legat de colaborarea cu Huawei. Nu se impune nimic "de la centru".
- Canada e încă nehotărâtă legat de implementarea 5G via Huawei, deşi pornise deja un proiect pilot.
- În China e clară situaţia, iar Huawei este alegerea numărul 1.
- Orange din Franţa a mers mai degrabă pe Ericsson decât pe Huawei, preferând să dea curs solicităriii americane. Recent totuşi Franța a decis ca Huawei să nu fie exclusă din rețelele sale 5G, dar vor exista restricţii. E vorba despre excluderea din zona militară şi alte segmente sensibile.
- Germania a fost mereu permisivă cu Huawei, iar acum Merkel and co lucrează la documente şi strategia care vor delimita zonele în care Huawei are voie să activeze.
- În Ungaria ministrul de externe a dat undă verde Huawei.
- În India, Guvernul a permis Huawei să participe la trial-uri şi teste 5G.
- În Italia, Huawei "are permisiunea de a juca un rol în viitorul 5G al țării".
- Polonia este un fief Huawei în Europa şi a negat orice tentativă de a exclude Huawei din echipamentele sale. Acolo sunt multiple proiecte 5G în derulare cu operatorii locali.
- Nici măcar Coreea de Sud nu e străină de Huawei, peste o sută de politicieni şi lideri locali vizitând sediul Huawei din China pentru a se convinge la faţa locului de beneficii şi avantaje.
După cum observați, multe state au ales calea de mijloc, ele având totuși o poziție mai puternică privind statutul Global decât cea a României. Vorbim aici atât de influență, cât și de putere economică/comercială.
Hai să vedem și ce pierdem dacă (cum spuneam la început), pierdem trenul
E simplu, vom rămâne în urma ţărilor care au 5G şi vom pierde acel ecart pe care l-am avut ani buni la pachet cu imaginea de "ţara cu una dintre cele mai rapide conexiuni la Internet de pe glob". 5G reprezintă o nouă revoluţie industrială şi ar avea repercusiuni în agricultură, industrie, comunicaţii, infrastructură, transport, practic toate domeniile.
Pierderea startului înseamnă şi sosirea mai grea a telefoanelor 5G la noi şi frustrarea celor care îşi cumpără cel mai nou flagship 5G şi nu au parte de 5G. Putem face o paralelă aici cu autostrăzile. Telemedicina ne-ar putea revoluţiona sistemul medical care e la pământ, dar la fel de bine ar putea da un impact pozitiv și traficului din orașe, prin semaforizarea automată.
Vin investitori care vor să facă întreprinderi/fabrici, iar prezenţa unei infrastructuri 5G ar atrage multe business-uri la noi. Toate aceste se decalează. Să ratezi 5G în 2020 sau 2021 e echivalent cu a rămâne la lampa pe gaz când toată lumea e electrificată. E echivalent cu a merge numai cu căruţe când toţi au maşini. Sau de a folosi un buletin cu pagini/file în loc CI cu cip.
Ce este de reținut, e că 5G-ul este baza dezvoltării țării pentru următorii 20 de ani și cu cât așteptăm mai mult, cu atât vom rămâne în urmă față de cei care accelerează deja privind tehnologia. Nu acuz SUA, dar la mod personal sper să se găsească o soluție corectă, deoarece situația de față ne ține poticniți într-o lume setată pe viteză maximă.
