Acum câțiva ani, o asemenea idee ar fi părut absurdă. Industria smartphone-urilor funcționează pe un principiu simplu: în fiecare an apar modele noi, iar consumatorii sunt împinși către următorul upgrade. Este un mecanism repetat de peste un deceniu și care a alimentat o piață de sute de miliarde de dolari.
Totuși, privind la semnalele care vin din industrie, apare o întrebare interesantă. Ce s-ar întâmpla dacă, în 2027, unii producători ar decide că nu mai merită să lanseze telefoane noi în ritmul actual? Nu pentru că nu pot produce hardware, ci pentru că devine tot mai greu să convingă oamenii să-l cumpere.
Este o ipoteză extremă și puțin probabilă. Dar, paradoxal, începe să pară mai logică decât ar fi fost acum doi sau trei ani.
Recent, CEO-ul Nothing, Carl Pei, avertiza că memoria RAM a devenit cea mai scumpă componentă dintr-un smartphone, iar în unele cazuri poate reprezenta peste jumătate din costul hardware. Pentru Nothing Phone, costul memoriei s-ar fi dublat între planificare și lansare.
La Xiaomi, mesajul este aproape identic. Potrivit unei analize Reuters despre avertismentele companiei chineze, conducerea Xiaomi susține că scumpirea memoriilor DRAM și NAND împinge inevitabil prețurile telefoanelor în sus. Mai mult, compania sugerează că presiunea ar putea continua inclusiv în 2027.
Nici Apple nu mai pare dispusă să ascundă problema. Tim Cook a admis, potrivit unor informații citate de presa americană, că explozia costurilor pentru memorie devine dificil de absorbit chiar și pentru o companie cu marjele Apple.
AI-ul nu consumă doar energie. Consumă și telefoane
Există o ironie interesantă în această poveste.
Industria AI este prezentată ca viitorul tehnologiei, însă unul dintre efectele sale secundare pare să fie scumpirea produselor pe care oamenii le folosesc zilnic.
Samsung, SK Hynix și Micron câștigă mult mai bine din memoria destinată centrelor de date decât din cea folosită în telefoane. În același timp, Microsoft, Google, Meta, Amazon și OpenAI cumpără cantități uriașe de memorie pentru infrastructura AI.
Rezultatul este simplu:
- mai multe resurse merg către servere;
- oferta pentru smartphone-uri devine mai tensionată;
- prețurile cresc;
- producătorii sunt obligați să transfere costurile către clienți.
În teorie, telefoanele devin mai inteligente datorită AI-ului. În practică, există riscul ca ele să devină și mai scumpe tocmai din cauza lui.
Problema reală nu este producția. Este cererea
Industria smartphone a mai trecut prin perioade dificile. A existat lipsa de cipuri din pandemie. Au existat probleme logistice. Au existat crize economice.
Diferența este că acum problema pare să se mute către utilizator.
În editorialul publicat anterior despre faptul că păstrăm telefoanele tot mai mult timp, argumentul central era simplu: smartphone-ul începe să semene cu frigiderul sau televizorul. Nu îl schimbi pentru că apare unul nou. Îl schimbi când cel vechi nu mai funcționează.
Iar această tendință se vede deja:
- actualizările software sunt oferite pe 6-7 ani;
- performanța telefoanelor din 2023-2024 este încă excelentă;
- bateriile rezistă mai bine;
- camerele foto au ajuns într-o zonă a randamentelor tot mai mici;
- diferențele dintre generații devin greu de observat.
Pentru foarte mulți oameni, un telefon flagship cumpărat în 2024 ar putea fi suficient și în 2028.
Aici apare adevărata problemă pentru industrie.
Acționarii nu plătesc pentru tradiții
Companiile listate la bursă nu au obligația să lanseze produse doar pentru că așa s-a procedat până acum. Ele au obligația să genereze profit.
Iar dacă marjele scad, costurile cresc și cererea încetinește, presiunea acționarilor poate împinge managementul către decizii care astăzi par radicale.
De exemplu:
- lansări mai rare;
- cicluri de produs de doi ani;
- reducerea numărului de modele;
- amânarea unor generații întregi;
- concentrarea pe segmente premium cu marje mai mari.
Privind rece cifrele, este posibil ca pentru unele companii să fie mai rentabil să vândă același telefon timp de doi ani decât să investească sute de milioane în dezvoltarea unui succesor care aduce îmbunătățiri minore.
Industria auto face asta de zeci de ani. Smartphone-urile au trăit într-o logică diferită doar pentru că ritmul tehnologic era mult mai alert.
Astăzi însă, acel ritm încetinește.
Și atunci de unde vin banii?
Este întrebarea pe care orice acționar o pune imediat după ce aude despre lansări mai rare și cicluri de produs mai lungi.
Dacă utilizatorii cumpără telefoane mai rar, atunci producătorii vor încerca să câștige mai mult după vânzare. Nu este o teorie, ci o tendință care se vede deja prin serviciile cloud, funcțiile AI cu abonament și ecosistemele care încearcă să țină utilizatorul conectat lunar la card.
Industria auto oferă un exemplu alarmant. BMW a stârnit controverse după ce a introdus pe anumite piețe funcții disponibile contra cost prin abonament, inclusiv scaune încălzite, după cum relatam într-un material despre dotările opționale BMW care au ajuns să fie taxate lunar.
Nu este greu de imaginat un viitor în care profitul nu mai vine în principal din telefonul propriu-zis, ci din serviciile din jurul lui: stocare cloud, inteligență artificială, backup, editare foto sau funcții software premium. Cu alte cuvinte, telefonul ar putea deveni mai puțin un produs și mai mult o poartă către o serie de abonamente.
Iar pentru investitori, un utilizator care plătește lunar pentru servicii poate fi mai valoros decât unul care cumpără un telefon nou odată la patru sau cinci ani. Tocmai de aceea, dacă ritmul lansărilor încetinește, este foarte posibil ca lupta să se mute din zona hardware către abonamente și servicii recurente.
Și dacă 2027 devine anul în care upgrade-ul anual moare?
Nu cred că vom vedea un scenariu în care nimeni nu mai lansează telefoane noi. Piața este prea mare pentru a se opri.
Dar cred că există un scenariu mult mai realist: anul în care industria începe să renunțe discret la obsesia upgrade-ului anual.
Poate că nu vom mai avea zece modele noi pe an. Poate că anumite serii vor sări o generație. Poate că lansările vor deveni mai rare și mai calculate.
Pentru consumatori, acest lucru nu ar fi neapărat o veste proastă. În fond, puțini oameni cer astăzi un telefon nou în fiecare an.
Pentru producători însă, este o schimbare existențială. Întreaga industrie a fost construită pe ideea că următorul model va fi suficient de atractiv încât să justifice încă o achiziție.
Problema este că argumentele pentru cumpărare se împuținează exact în momentul în care prețurile încep să explodeze.
Iar când Carl Pei, Lu Weibing și chiar Tim Cook transmit același mesaj despre costurile hardware, întrebarea nu mai este dacă telefoanele se vor scumpi. Întrebarea este cât timp va mai accepta piața să plătească pentru upgrade-uri pe care mulți utilizatori nici măcar nu le mai simt.
