AMD își pune procesoarele și plăcile grafice la treabă pentru viitorul calculului cuantic, printr-un parteneriat extins cu PsiQuantum. Cele două companii vor să combine sistemele cuantice cu supercomputerele și inteligența artificială, iar AMD intenționează să cumpere și o participație în partenerul său. Suma nu a fost dezvăluită, scrie Reuters.
Pentru cercetători, combinația ar putea deschide uși în medicină, chimie sau energie. Pentru experții în securitate, progresul calculatoarelor cuantice vine însă cu o întrebare incomodă: ce se întâmplă cu datele protejate prin metode de criptare pe care aceste mașini le-ar putea sparge într-o zi?
Ce construiesc AMD și PsiQuantum
Parteneriatul nu pornește de la zero. PsiQuantum folosea deja tehnologia programabilă AMD Versal în dezvoltarea platformei sale cuantice. Colaborarea se extinde acum la procesoare AMD EPYC, acceleratoare grafice Instinct și software-ul ROCm, alături de tehnologia PsiQuantum bazată pe fotonica siliciului, care folosește lumina în procesarea cuantică.
Ideea este ca sistemele cuantice să lucreze împreună cu infrastructura clasică de calcul și cu AI-ul. Nu înlocuim mâine PC-ul cu un calculator cuantic: vorbim despre sisteme specializate, care ar putea fi folosite pentru anumite probleme dificile, în tandem cu procesoarele și GPU-urile pe care le cunoaștem deja.
Un exemplu vine din cercetarea farmaceutică. Cele două companii spun că au obținut rezultate inițiale în simularea unor molecule relevante pentru dezvoltarea tratamentelor oncologice, folosind metodele PsiQuantum și GPU-uri AMD. Rezultatele descrise folosesc hardware clasic, iar colaborarea urmărește și pregătirea unor aplicații pentru viitoare sisteme cuantice.
Am mai vorbit despre drumul până la calculul cuantic util: inclusiv demonstrațiile impresionante, precum cele ale computerelor cuantice Google, au ridicat întrebarea cât de repede vor putea aceste sisteme rezolva probleme practice, dincolo de testele de laborator.
Beneficii mari, dar și o problemă pentru criptare
Pe termen lung, astfel de sisteme ar putea ajuta la simularea moleculelor, descoperirea unor materiale noi sau rezolvarea unor probleme complexe de optimizare. AI-ul ar putea contribui la analiza datelor și la administrarea unor procese din jurul sistemului cuantic. Rezultatele și avantajele concrete vor depinde însă de evoluția hardware-ului și de aplicație.
Există și reversul. Un calculator cuantic suficient de puternic ar putea compromite unele metode de criptografie cu cheie publică folosite astăzi, inclusiv RSA și criptografia pe curbe eliptice. Acestea ajută la protejarea comunicațiilor și la verificarea identității în numeroase servicii digitale.
Asta nu înseamnă că orice parolă va fi citită instant sau că toate tipurile de criptare vor deveni inutile. Riscul depinde de algoritmul folosit, de implementare și de existența unui calculator cuantic suficient de avansat.
Institutul american NIST spune că sistemele cuantice actuale sunt încă prea mici și instabile pentru a amenința criptografia în acest fel. Nu știm când va apărea o mașină capabilă să o facă.
Date furate azi, decriptate mai târziu
Există însă un motiv pentru care băncile, companiile și instituțiile nu pot aștepta apariția unui astfel de calculator. Atacatorii pot colecta date criptate acum, cu speranța că le vor putea decripta peste ani. Scenariul este cunoscut drept „harvest now, decrypt later” și contează mai ales pentru informațiile care trebuie să rămână confidențiale mult timp: dosare medicale, secrete comerciale sau documente sensibile.
Am discutat despre același risc și în interviurile cu reprezentanții Orange și SCUT: o companie trebuie să se gândească nu doar la cine îi poate citi datele astăzi, ci și la cât timp trebuie să le protejeze.
NIST a publicat deja standarde de criptografie post-cuantică și recomandări pentru trecerea la ele. Iar migrarea nu înseamnă apăsarea unui singur buton: algoritmii trebuie înlocuiți în aplicații, dispozitive, servere și servicii care comunică între ele.
Cât despre combinația dintre AI și calcul cuantic, ea merită urmărită cu ambele posibilități în minte. Ar putea accelera cercetarea și ar putea ajuta la corectarea erorilor din sistemele cuantice; în mâinile unor atacatori, instrumentele tot mai puternice pot adăuga presiune asupra securității. Nu există însă în anunțul AMD și PsiQuantum o demonstrație că AI-ul combinat cu sistemul lor poate sparge criptarea sau parolele.
Cele două companii promit mai multe detalii despre colaborare la conferința SC26, programată între 15 și 20 noiembrie, la Chicago.


