Industria globală se bazează pe câteva resurse esențiale și destul de rare când vine vorba de tehnologie. Ei bine, China anunță că va opri „robinetul” la astfel de minerale, astfel că industriile auto, a semiconductorilor și tot ce ține de industria aero spațială ar putea fi afectate. Decizia vine după ce SUA, sub administrația Trump, a anunțat noi tarife, inclusiv pentru cipuri și electronice. Mai jos avem detalii.
Practic, dacă ai un telefon, o mașină electrică sau orice dispozitiv smart, există șanse foarte mari să folosească materiale care vin din China. Printre cele mai importante: neodim, praseodim și disprozium, toate cruciale pentru magneți permanenți folosiți în motoare electrice, sisteme radar, turbine eoliene sau chiar hard disk-uri. Pentru a ieși din China, aceste materiale au nevoie de licențe speciale.
Situația e cu atât mai complicată cu cât Xi Jinping pleacă într-un turneu diplomatic de o săptămână în Asia de Sud-Est. În Vietnam, mai exact, China urmează să semneze zeci de acorduri comerciale, inclusiv un mega-proiect feroviar de 8,3 miliarde de dolari. Adică fix genul de influență economică regională care completează strategia de forță globală. În paralel, Beijingul transmite clar că, dacă SUA merge pe ideea de „decuplare economică” și va exista un cost.
Donald Trump a confirmat că urmează tarife noi pentru semiconductori. Nu doar atât, ci și pentru produsele companiilor care produc în afara SUA, inclusiv nume mari ca Apple. Trump a lăsat de înțeles că săptămâna aceasta va veni cu detalii clare despre nivelul acestor tarife.
Ce urmează e previzibil: o accelerare a deglobalizării pe zona de tech și pharma, cu multă incertitudine pentru producători. SUA vrea independență în cipuri și medicamente. China își păzește metalele. Europa, Japonia și restul lumii se uită spre furnizori alternativi. În prezent, China controlează peste 85% din procesarea globală a mineralelor rare. Iar chiar dacă țări ca Australia sau SUA au rezerve, procesarea e altă discuție.
Mutarea capacităților de rafinare din Asia în altă parte nu se face peste noapte, și nici ieftin. Estimările arată că o fabrică de procesare a disproziumului, de exemplu, poate costa peste 1 miliard de dolari. Pe scurt, războiul tarifelor SUA-China din 2025 nu mai e doar despre procente și piețe bursiere. Acum e despre acces la resurse critice, reziliența lanțurilor industriale și poziționare strategică pe termen lung.
E posibil ca în următoarele luni să vedem întârzieri de producție, creșteri de prețuri sau chiar o repoziționare a unor branduri în funcție de cine reușește să-și securizeze accesul la aceste materiale.
