Cei de la Reuters au scris un editorial, sau mă rog reportaj foarte interesant despre starea actuală a Chinei, în cursa de a recupera ecartul pe piaţa de chipseturi. Fără acces la echipamentele de litografiere din Olanda şi Japonia, China e cu ani buni în urma Vestului. De aceea pune procesoare cu tehnologie veche, de 7 nm sau 6 nm pe telefoanele Huawei de exemplu. În vreme ce Samsung tocmai a anunţat un CPU de 2 nm.
Aflăm că într-un laborator de înaltă securitate din Shenzhen a fost construit un prototip de maşină de litografiere. Încă se afla în teste şi are o dimensiune impresionantă. La el au lucrat chiar foşti angajaţi ASML, care au trebuit să îşi ascundă identitatea, pentru a evita problemele. Aceste maşinării folosesc fascicule de lumină ultravioletă pentru a grava circuite pe plăci de siliciu, la dimensiuni mult mai mici decât un fir de păr uman.
Project Manhattan al Chinei a implicat foşti ingineri şi cercetători ASML pensionaţi recent şi recrutaţi de China. Un singur echipament EUV din hala industrială citată de Reuters cântăreşte 180 de tone şi are dimensiunea unui autobuz şcolar. Totuşi echipamentul e rudimentar, faţă de maşinăriile ASML, care au apărut în Olanda la începutul anilor 2000, fruct a 20 de ani de studiu şi miliarde de euro investiţii. Iar primele rezultate s-au văzut de abia în 2019.
Problema Chinei nu e laserul, ci optica: oglinzile ultra-precise (tip Carl Zeiss) care “ghidează” lumina EUV. Lumina se obține când un laser lovește rapid picături de staniu topit și creează o plasmă foarte fierbinte, dar fără acele oglinzi speciale nu poți folosi lumina ca să “scrii” circuitele pe cipuri.
Ce a făcut China? A luat componente mai vechi de la maşinării ASML, de pe piaţa second hand şi de la foşti parteneri ai olandezilor. Au apelat şi la echipament Nikon şi Canon. Plus, au pus mâna pe echipamente cât de noi se poate şi au trecut la „reverse engineering”, folosind 100 de absolvenţi tineri ai facultăţilor de top din China.
Sursa mai scrie că Huawei a jucat un rol important în recrutarea angajaţilor şi că cercetătorii dorm la locul de muncă, aşa intens e ritmul de lucru. Până acum nu au fost produse totuşi cipuri, fiind încă perfecţionat procesul de litografiere. China ţinteşte spre 2028 sau chiar 2030 ca debut al producţiei.
