Energia solară a ajuns în iunie 2026 pe primul loc în mixul de electricitate al Uniunii Europene, furnizând 25% din consumul blocului comunitar. Potrivit datelor Ember, centralele fotovoltaice au produs 52 TWh, un volum mai mare decât cel generat de energia nucleară, gazele naturale, energia eoliană, hidroenergie sau cărbune.
Este pentru prima dată când panourile fotovoltaice acoperă un sfert din consumul lunar de electricitate al UE. Energia nucleară a avut o pondere de 21%, gazele naturale au ajuns la 15%, energia eoliană la 14%, hidroenergia la 12%, iar cărbunele a reprezentat 8% din mix. Recordul anterior fusese stabilit în mai 2026, când producția solară a totalizat 47 TWh și a acoperit 23% din consum.
Capacitățile fotovoltaice instalate continuă să crească
Producția din iunie a fost de peste două ori mai mare decât în aceeași lună din 2021, când sursele solare generau 21 TWh și asigurau aproximativ 10% din electricitatea consumată în Uniunea Europeană. Evoluția este susținută de investițiile accelerate în capacități noi, numai în 2025 fiind instalați încă 65,1 GW la nivelul UE.
Temperaturile ridicate au majorat consumul pentru răcire și climatizare, însă zilele lungi și însorite au favorizat simultan producția fotovoltaică. Aportul solar a compensat parțial scăderea producției eoliene și hidro, surse afectate în perioadele cu vânt slab și precipitații reduse.
Germania, Spania și Polonia au raportat ponderi record
În prima jumătate a anului 2026, 18 state membre au înregistrat maxime lunare pentru ponderea energiei solare. În iunie, Germania a obținut 36% din electricitate din surse fotovoltaice, Spania a ajuns pentru prima dată la 34%, iar Polonia la 24%. Statul polonez a instalat peste 20 GW de capacitate solară din 2020, deși păstrează încă o dependență ridicată de cărbune.
Pentru agricultură, extinderea producției solare poate reduce expunerea fermelor la variațiile pieței de energie, mai ales în cazul exploatațiilor care folosesc irigații, instalații frigorifice, uscătoare, ventilație sau echipamente de procesare. Beneficiile nu apar însă automat în facturi, fiind influențate de contractele de furnizare, tarifele de rețea, capacitatea de stocare și nivelul autoconsumului.
În România, investițiile în sisteme fotovoltaice pentru agricultură și industria alimentară beneficiază inclusiv de o sesiune AFIR cu un buget de 265 de milioane de euro. Pentru proiectele noi, racordarea la rețea, dimensionarea instalației în funcție de consum și integrarea bateriilor rămân elementele tehnice care pot decide rentabilitatea investiției.
