Companiile americane de tehnologie, mai precis OpenAI şi Google au luat poziţie cu viitorul modelelor lor AI. E vorba despre faptul că nu doresc să plătească pentru drepturile de autor ale conţinuturilor pe care îşi vor antrena AI-urile. Vor practic o scutire de la aceste taxe, de la guvernul american şi guvernele lumii.
I se solicită astfel administraţiei Trump să le permită antrenarea inteligenţei artificiale folosind materiale protejate de drepturile de autor. Asta în contextul în care Casa Albă a cerut feedback pentru un Plan de acţiune privind inteligența artificială. Companiile speră să obţină excepţii de la legislaţia actuală, argumentând că asta ar stimula inovaţia în segment.
Google a propus un soi de "balansare a drepturilor de autor", pentru a uşura dezvoltarea de tehnologii AI, în vreme ce autorii de cărţi şi editurile se opun vehement acestor iniţiative, care le sapă în profit. E şi o chestiune de viitor. Imaginează-ţi că îi dai cuiva 10 cărţi ale tale, eventual o serie ca Dune, cu o poveste care se leagă frumos pe milenii.
Ce poate opri un oarecare să îi comande AI-ului antrenat pe cărţile tale să scrie un sequel în câteva minute, unul care să fie chiar de calitate? Problema cu creativitatea umană şi cea a AI-ului e foarte amplă şi pe hârtie imaginaţia umană va fi mereu superioară. Totuşi de la un nivel încolo halucinaţiile AI-ului pot genera lecturi plăcute, ceea ce e problematic pentru scriitori.
Nu mai vorbim de articole de presă, din spatele unui paywall, despre melodii sau filme, fotografii artistice.
