Prin intermediul pescurt.ro aflăm azi unde se situează România în ceea ce privește tehnologizarea. Pare că țara noastră bifează o performanță notabilă la capitolul infrastructură fixă, fiind lider în Uniunea Europeană când vine vorba de rețele de fibră optică până în locuințe sau la sediile firmelor. Cu toate acestea, raportul Comisiei Europene scoate în evidență o realitate mai puțin favorabilă. Suntem ultimii din UE când vine vorba de adopția rețelelor mobile 5G, utilizarea inteligenței artificiale și digitalizarea serviciilor publice. Mai jos avem detalii.
Deși există o bază tehnologică solidă, ritmul lent de adoptare a tehnologiilor emergente trage economia digitală românească în jos. Start-up-urile și IMM-urile întâmpină obstacole serioase în accesul la finanțare, ceea ce afectează direct capacitatea lor de a inova și de a contribui la progresul digital. În plus, nivelul general de competențe digitale în rândul populației rămâne scăzut, iar acest aspect frânează orice avans tehnologic.
Raportul subliniază că România nu doar că stă prost la digitalizare, dar are și un nivel redus de ambiție în atingerea obiectivelor stabilite prin inițiativa „Deceniul Digital 2030”. Doar 36% dintre țintele naționale ale României sunt în linie cu cele europene. Chiar dacă există progrese în digitalizarea administrației, persistă decalaje semnificative în domenii esențiale.
E vorba despre cercetarea, sustenabilitatea infrastructurii IT și dezvoltarea de tehnologii critice. Cu alte cuvinte, România are mijloacele, dar nu reușește să le folosească eficient. Acum, rămâne de văzut câte din proiectele aflate în desfășurare și care vizează modernizarea infrastructurii digitale vor fi duse la bun sfârșit.
Avem Carte Electronică de Identitate, pare că permisul de conducere urmează să ajungă în format digital în Wallet, dar în continuare chiar o mare parte din populație pare să manifeste o reținere în a folosi astfel de instrumente.
Cât despre rata de adopție a instrumentelor AI, aceasta a crescut cu siguranță în rândul românilor, dar sunt folosite mai intens în orașele mari, universitare, precum Cluj, București, Iași și Timișoara.
