A venit și acea perioadă a anului când „se schimbă ora”, când dăm ceasurile cu o oră înapoi și toate posturile de știri spun că „dormim mai mult cu o oră”. În 2025 această trecere la ora de iarnă are loc în noaptea de 25 spre 26 octombrie, adică noaptea de sâmbătă spre duminică.
Astfel, în noaptea dintre 25 și 26 octombrie ora 04:00 devine ora 03:00. Astfel, ziua se va întuneca mai devreme, iar dimineața se va lumina mai devreme. Aceste schimbări de oră sunt gândite pentru a beneficia de mai multă lumină naturală, pentru a fi mai... productivi și sănătoși. Schimbarea orei are și efecte mai puțin plăcute, organismul are nevoie de câteva zile pentru a se adapta, unii oameni devin mai obosiți, iar pentru copii sau persoane sensibile, dereglarea somnului e vizibilă.
Scopul acestei modificări este de a folosi mai eficient lumina naturală — ziua pare mai lungă, iar apusul vine mai târziu. Ideea era ca oamenii să consume mai puțină energie electrică pentru iluminat, un obicei născut în secolul XX, când fabricile și gospodăriile aveau nevoie de economie de curent.
Istoric
De fapt ideea de „Daylight Savings Time” a venit ca o măsură a economisirii energiei, apărută în timpul Primului Război Mondial. Pe atunci țările europene căutau o metodă eficientă de a reduce consumul de combustibil și de curent electric. În România schimbarea de oră e în vigoare din anul 1917 și a devenit permanentă din 1979.
Controversă
În Uniunea Europeană măsura e tot mai contestată, Parlamentul European propunând de mai multe ori în ultimii ani renunțarea la trecerea la ora de vară și la cea de iarnă. Considera acest sistem depășit și dăunător sănătății. Trebuie totuși ca toate statele membre să fie de acord.
Parlamentul European votase eliminarea schimbării orei în 2019, iar Comisia Europeană a propus aceeași măsură după o consultare publică în 2018, acolo participând 4,6 milioane de persoane. 84% au fost în favoare. E nevoie totuși de o majoritate în Consiliul European.
Țările din nordul și centrul Europei, precum Suedia, Finlanda, Danemarca, Țările de Jos, Germania și Irlanda, au fost printre cele mai prudente. Ele au cerut studii suplimentare privind efectele asupra sănătății, transporturilor și pieței interne.
Finlanda, de exemplu, fusese printre cele care inițial ceruseră oprirea schimbării orei, dar ulterior au dorit o coordonare unitară la nivelul UE, fără ca fiecare stat să decidă singur ce oră permanentă adoptă. Germania și Țările de Jos s-au opus unei implementări rapide, considerând că o decizie de gen ar crea haos în programările feroviare și în comerțul transfrontalier.
De asemenea, Portugalia și Grecia au fost reticente la renunțarea completă la sistemul actual, argumentând că ora de vară aduce beneficii pentru turism și activități economice sezoniere.
Franța și Spania au cerut timp suplimentar pentru a evalua dacă merită să rămână permanent la ora de vară, mai ales din cauza poziției lor geografice vestice, unde soarele apune oricum mai târziu.
