Uniunea Europeană a lansat oficial AI Continent Action Plan, o inițiativă menită să transforme Europa într-un jucător competitiv pe scena globală a inteligenței artificiale, în fața gigantilor SUA și China. În contextul în care UE este singura jurisdicție care a impus până acum reguli detaliate pentru AI, prin AI Act, acest nou plan vine ca un răspuns la valul de critici privind rigiditatea reglementărilor europene.
Comisia Europeană promite investiții în infrastructură AI de mari dimensiuni, inclusiv AI factories și gigafactories, adică centre cu hardware de ultimă generație – în special cipuri performante – dedicate dezvoltării modelelor AI avansate. În paralel, vor fi înființate laboratoare specializate pentru a oferi startup-urilor acces mai ușor la date de antrenament de calitate, una dintre cele mai importante resurse în antrenarea rețelelor neuronale.
Tot în acest cadru, se va lansa și un AI Act Service Desk – un punct unic de contact pentru firmele care trebuie să se conformeze legislației europene în materie de AI. Aici se vor oferi informații, ghiduri și suport tehnic privind aplicarea normelor, într-un efort de a reduce birocrația și ambiguitatea legislativă.
Infrastructură și claritate legislativă, dar suficient pentru inovare?
Deși planul european pare centrat pe dezvoltare, nu scapă de tensiuni. Criticii din industrie spun că AI Act, în forma sa actuală, îngreunează inovația și îi pune pe dezvoltatorii europeni într-o poziție de dezavantaj competitiv. Asta pentru că reglementează aplicațiile AI în funcție de riscurile percepute pentru societate – ceea ce complică viața companiilor care dezvoltă modele generative, cum ar fi OpenAI sau Mistral.
Chris Lehane, Chief Global Affairs Officer la OpenAI, a declarat recent că în Europa apare o tensiune vizibilă între direcția trasată de instituțiile UE și intențiile unor guverne naționale, care par mai dornice să susțină inovația decât să o limiteze. Ideea e că birocrația și teama de riscuri ar putea încetini capacitatea Europei de a rămâne competitivă pe termen lung.
Pe de altă parte, autoritățile UE susțin că planul nu vine să înăsprească regulile, ci tocmai să faciliteze implementarea acestora. Scopul declarat este acela de a oferi „certitudine legală” pentru investitori și dezvoltatori, într-un climat în care lipsa unei direcții clare poate duce la stagnare.
Similarități cu planul Marii Britanii, dar și presiuni din partea SUA
Inițiativa UE vine la scurt timp după un plan similar anunțat de guvernul britanic, axat tot pe creșterea capacității interne de procesare și acces la infrastructură pentru dezvoltatorii locali. În plus, SUA și-au exprimat deja nemulțumirea față de modul în care Europa tratează companiile americane din domeniul tehnologic, mai ales când vine vorba de taxare și conformitate.
La summitul AI de la Paris, vicepreședintele SUA JD Vance a subliniat nevoia ca Europa să se apropie de AI cu mai mult „optimism, nu teamă”, sugerând că reglementările dure pot sufoca potențialul de inovare. Practic, mesajul transmis de americani este clar: dacă UE vrea să joace în liga mare, trebuie să creeze condiții reale pentru creșterea companiilor AI, nu doar să le reglementeze.
În același timp, jucători globali din domeniul legal, precum John Buyers (Osborne Clarke), susțin că inițiativa poate avea un impact benefic nu doar în UE, ci și în Marea Britanie sau SUA. AI Act se aplică oricărei tehnologii AI utilizate în spațiul european, indiferent de unde provine, așa că clarificările legislative ar putea elimina incertitudinile juridice care afectează și actorii din afara blocului.
Pentru moment, nu sunt detalii clare despre bugetele alocate sau despre timeline-ul implementării acestui plan. Dar direcția este clară: Bruxelles-ul încearcă să balanseze ambițiile de lider global în domeniul AI cu un cadru de reglementare care să fie suportabil pentru industrie. Rămâne de văzut dacă echilibrul între siguranță și inovație poate fi într-adevăr atins în practică.
