Afirmația recentă a CEO-ului Huawei, Ren Zhengfei, conform căreia „cipurile noastre sunt cu o generație în urmă față de cele americane” nu este doar un semnal de sinceritate, ci mai degrabă o declarație strategică într-un moment în care relațiile comerciale dintre SUA și China sunt din nou pe masa negocierilor. O generație în urmă în industria semiconductorilor nu înseamnă un decalaj ireversibil, dar indică limpede un context de izolare tehnologică impus de reglementările internaționale și de lipsa accesului la echipamente esențiale precum mașinile de litografie EUV produse exclusiv de ASML.
În centrul declarației stă procesorul Kirin X90, un cip fabricat în tehnologie de 5nm de către SMIC (Semiconductor Manufacturing International Corporation), cu o arhitectură dezvoltată intern de Huawei. În timp ce TSMC și Samsung Foundry lucrează deja la livrarea de cipuri pe 2nm pentru 2025, Huawei operează în prezent cu un proces de fabricație ce ar putea părea vechi, dar este cu atât mai remarcabil cu cât a fost obținut fără ajutorul tehnologiei EUV – o premieră absolută în industria chineză.
Litografie fără EUV: un drum lung și costisitor
Blocată de interdicțiile americane, Huawei nu poate accesa tehnologia de litografie cu ultraviolete extreme (EUV), crucială pentru fabricarea cipurilor sub 7nm. În schimb, SMIC a reușit să utilizeze o metodă alternativă: Self-Aligned Quadruple Patterning (SAQP), o tehnică avansată de patterning pe echipamente de litografie DUV (Deep Ultraviolet), care permite realizarea de caracteristici mai mici pe siliciu decât permite un singur pas de expunere DUV.
Problema? Tehnica SAQP este semnificativ mai complexă, are randamente mai mici și presupune costuri mai ridicate. Este o soluție de avarie, nu un substitut real pentru EUV. Chiar dacă Huawei reușește să fabrice cipuri performante la 5nm în acest mod, această abordare nu este scalabilă pe termen lung, din cauza limitărilor fizice și economice.
Totuși, faptul că SMIC a reușit, prin SAQP, să aducă pe piață un cip de 5nm în aceste condiții, este un mesaj clar: China nu are de gând să cedeze în cursa tehnologică, chiar și cu un handicap vizibil.
Strategii alternative: fizica suplinită de matematică
Mai interesantă decât reușita tehnologică este filozofia de dezvoltare exprimată de Ren Zhengfei. Acesta susține că Huawei își completează lipsurile în hardware printr-o combinație de „matematică care suplimentează fizica” și „calcul de tip cluster” care compensează lipsa cipurilor de ultimă generație. În termeni concreți, asta înseamnă o orientare agresivă spre arhitecturi de tip paralel, sisteme distribuite și optimizare software – zone în care SUA nu au un avantaj tehnologic atât de zdrobitor.
Un exemplu concret: sistemul AI CloudMatrix 384, care leagă 384 de cipuri Ascend 910C într-o rețea capabilă să antreneze modele de inteligență artificială la scară largă. Potrivit unor analiști, acest sistem poate depăși performanțele noului GB200 NVL72 de la Nvidia pe anumite sarcini. Este însă important de menționat că aceste comparații sunt deocamdată speculative și limitate la contexte de laborator sau evaluări teoretice.
Mai mult, în contextul în care Nvidia nu mai poate vinde cele mai avansate cipuri AI în China, piața locală se reorientează automat către Huawei și alți jucători interni. Acest lucru nu înseamnă că Huawei a atins paritatea tehnologică, dar creează o fereastră de oportunitate care ar putea duce la un progres accelerat în dezvoltarea de ecosisteme AI locale.
Investiții masive, dar rezultate incerte
Huawei investește 180 de miliarde de yuani anual (aproximativ 25 miliarde USD) în cercetare și dezvoltare, dintre care o treime merge către cercetare fundamentală. Este un buget uriaș, comparabil cu cel al giganților globali din tech, și indică o direcție clară: dacă nu pot cumpăra tehnologie de vârf, vor încerca să o creeze în interior.
Ren menționează și interesul pentru cipuri compuse, realizate din mai multe elemente – o direcție promițătoare în special pentru aplicațiile de energie, comunicații de bandă largă și AI. Este o zonă în care China ar putea avea un cuvânt de spus, dacă va reuși să evite dependența de siliciu pur și să dezvolte procese compatibile cu noi materiale.
Cu toate acestea, până când Huawei sau alți jucători chinezi nu vor avea acces la echipamentele și materialele de top, decalajul față de giganții americani și taiwanezi nu poate fi complet eliminat. O generație în urmă azi poate însemna două sau trei în viitor, dacă inovația din Vest accelerează și mai mult – ceea ce este un scenariu plauzibil, mai ales în contextul AI-ului generativ.