Românii au pierdut peste 73,6 milioane de lei și aproximativ 8,5 milioane de euro în fraude online cu false investiții în acțiuni și criptomonede, în primele nouă luni din 2026. Datele vin dintr-un studiu al Poliției Române, care a analizat 1.624 de sesizări înregistrate între 1 ianuarie și 30 septembrie. Iar profilul victimelor este interesant: pensionarii au ajuns să reprezinte cea mai mare categorie afectată, înaintea persoanelor angajate.
Cifrele provin din studiul „Analiza fraudelor online cu investiții în acțiuni și criptomonede”, realizat de Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității al Poliției Române. Din cele 1.624 de sesizări, în 1.346 de situații banii au fost transferați în lei, iar în alte 260 în euro. Sunt prejudicii raportate, nu neapărat sume recuperate sau dosare soluționate.
Cine cade în plasa escrocilor?
Profilul victimelor | Procent |
|---|---|
Persoane din mediul urban | 79% |
Pensionari | 40,5% |
Persoane angajate | 38,9% |
Vârsta între 46 și 75 de ani | 64,1% |
Cel mult studii medii | 50,7% |
Studii superioare | 34,9% |
Cea mai tânără victimă identificată avea 16 ani, iar cea mai în vârstă, 93 de ani. Cele mai frecvente cazuri au implicat persoane cu studii medii, cu vârste între 66 și 75 de ani. Procentele descriu victimele din sesizările analizate, nu probabilitatea ca orice persoană din aceste categorii să fie înșelată.
Comparativ cu primele șase luni ale anului, când Poliția înregistrase 1.252 de sesizări, avem 372 de cazuri suplimentare în trimestrul al treilea. Mai interesant este că metoda preferată de infractori s-a schimbat. În primele nouă luni din 2026, în 80,5% dintre cazuri victimelor li s-a cerut direct să transfere bani. În perioada similară din 2024 domina metoda instalării unor aplicații, întâlnită în 66,05% dintre cazuri.
Și mai există o surpriză: falsele investiții în acțiuni sunt mai des întâlnite decât cele în criptomonede. Poliția a identificat 872 de situații în care escrocii promiteau investiții bursiere, reprezentând 53,7% din total, față de 385 de cazuri (23,7%) care implicau promisiuni legate de criptomonede.
Modul de operare este deja cunoscut. Infractorii promovează reclame cu profituri garantate, folosesc uneori imaginea unor persoane publice sau chiar videoclipuri deepfake și direcționează victimele către platforme false. După prima depunere, încearcă să obțină sume tot mai mari. În ghidul oficial de prevenire, Poliția explică și o a doua capcană: escrocii revin ulterior, pretinzând că pot recupera banii furați, dar cer o nouă plată.
Noi am discutat anterior pe Mobilissimo despre asemenea fraude, alături de ING și DNSC, inclusiv despre folosirea deepfake-urilor cu politicieni și a platformelor crypto fictive.
Dacă primești o ofertă de investiții prin Facebook, WhatsApp sau telefon, verifică independent compania și autorizarea ei înainte să trimiți bani. Nu instala aplicații de control la distanță la cererea unui presupus broker și nu oferi acces la aplicația bancară. Iar dacă ai transferat deja bani, contactează imediat banca și Poliția. Recuperarea sumelor nu este garantată, mai ales când acestea au fost trimise prin mai multe conturi sau transformate în criptomonede.
