Mai multe televizoare LG au ajuns în centrul unor acuzații serioase de confidențialitate, după ce Gamers Nexus, Level1Techs și cercetători independenți au analizat trafic de rețea, firmware și comportamentul unor modele OLED cumpărate din retail. Investigația nu demonstrează că toate televizoarele LG se comportă identic, iar unele dintre concluzii sunt deja contestate de companie. The Verge și Malwarebytes au trecut separat prin rezultatele prezentate de cercetători.
Lista acuzațiilor este suficient de lungă cât să merite atenție, dar trebuie citită exact ca atare: sunt afirmațiile echipei care a realizat testele, nu fapte stabilite pentru întreaga gamă LG.
- televizoarele testate ar fi identificat telefoane, PC-uri, imprimante și alte dispozitive din rețeaua locală;
- ar fi colectat informații despre rețele Wi-Fi din apropiere și identificatori asociați dispozitivelor;
- tehnologia ACR ar analiza audio și video pentru a identifica ceea ce este urmărit, inclusiv conținut venit prin HDMI;
- cercetătorii susțin că au observat date audio asociate microfonului inclusiv în standby;
- în testele lor, unele date ar fi fost păstrate local atunci când televizorul nu avea Internet și transmise după reconectare;
- au fost raportate către LG și vulnerabilități de tip remote code execution, ale căror detalii nu au fost publicate cât timp procesul de raportare responsabilă continuă.
Asta nu înseamnă automat că un televizor LG „îți înregistrează sufrageria”. Diferența dintre o funcție proiectată să colecteze date, o vulnerabilitate exploatabilă și comportamentul observat într-un experiment este importantă.
LG spune că televizoarele nu înregistrează conversațiile ambientale
Între timp, LG a răspuns acuzațiilor. Într-o declarație oferită publicației The Register, compania spune că procesarea vocii are loc doar după apăsarea butonului dedicat sau după detectarea comenzii „Hi LG”, dacă utilizatorul a activat funcția respectivă.
„În afara acestor situații, televizoarele nu colectează și nu înregistrează conversațiile ambientale.”
LG confirmă și scanarea dispozitivelor aflate în aceeași rețea, dar o descrie drept o funcție normală pentru televizoare și echipamente smart home. În privința ACR, compania afirmă că sistemul este opțional și că datele respective nu sunt folosite pentru publicitate dacă utilizatorul nu își dă acordul.
Rămâne astfel un conflict tehnic interesant între ceea ce susțin că au măsurat cercetătorii și explicația LG. Mai ales în cazul datelor audio și al vulnerabilităților raportate, ar fi utile detalii suplimentare despre modelele testate, versiunile webOS și condițiile exacte în care comportamentul poate fi reprodus.
Povestea asta este mult mai veche decât LG
Cine urmărește subiectul Smart TV de ceva vreme probabil are un déjà-vu. În 2016, Mobilissimo scria despre controversa televizoarelor Samsung cu recunoaștere vocală, după ce formularea politicii de confidențialitate ridicase întrebări privind datele vocale trimise către terți.
Samsung a publicat atunci o explicație oficială, precizând că televizoarele nu monitorizează conversațiile din cameră și că anumite comenzi vocale erau transmise către server doar după activarea explicită a funcției.
Există și cazuri care au depășit nivelul unei dispute tehnice. În 2017, Vizio a acceptat să plătească 2,2 milioane de dolari într-o înțelegere cu FTC și statul New Jersey, după acuzații privind colectarea istoricului de vizionare de pe aproximativ 11 milioane de televizoare fără consimțământ informat. Și acolo tehnologia ACR era în centrul cazului.
Nici telefoanele nu au scăpat de astfel de controverse. Mobilissimo a urmărit, între altele, acuzațiile privind browserele Xiaomi și datele colectate inclusiv în modul Incognito, iar în 2025 apăreau noi suspiciuni privind date transmise de telefoane OnePlus. În fiecare asemenea caz contează însă ce s-a demonstrat efectiv și ce rămâne acuzație.
Un televizor modern nu mai este doar un ecran. Este un computer conectat la Internet, aflat permanent în rețeaua casei, cu microfoane, conturi, aplicații și sisteme de publicitate. Tocmai de aceea disputa LG merită urmărită fără să sărim direct la verdictul de „televizor-spion”.
Întrebarea mai puțin spectaculoasă este probabil și cea mai importantă: câți dintre noi știm cu adevărat ce am acceptat când am apăsat „Agree” la configurarea televizorului?
