După modul love it or hate în care s-a terminat saga „Stranger Things”, eram cu inima îndoită dacă să le dau fraților Duffer încă o șansă. Ei au pus la cale o producție nouă, numită „The Boroughs”, care poate fi descrisă cel mai ușor drept „Stranger Things cu pensionari”. A debutat pe 21 mai 2026 pe Netflix și aduce laolaltă nume mari de actori din anii ’90, acum în varianta ghidușă, la 60+ ani.
Poveste
În cele 8 episoade îi vedem pe alde Geena Davis, Alfred Molina, Denis O’Hare descurcând ițele unei conspirații cu creaturi și energii misterioase. Totul se petrece în „The Boroughs”, o comunitate în deșert unde se retrag pensionarii pentru un stil de viață mai tihnit și organizat. Cumva, personaj principal ar fi Sam Cooper, jucat de Alfred Molina, un bărbat retras și misterios, dar și genial, care se tot joacă cu aparatură și se „conectează” la cele creaturi.
Ce sunt creaturile? Ele apar noaptea și vin pe furiș în casele pensionarilor, sugându-le lichidul cefalorahidian din creier. Lichidul merge spre „Mama”, care a dat naștere acelor arătări. Dar și cei care au grijă de bătrâni și membri ai comunității sunt implicați în această conspirație, într-o goană după nemurire.
Fiecare membru al comunității se confruntă cu propria dramă, fie că vorbim despre cancer, îmbătrânire, probleme în relație și mai ales trauma de a nu putea depăși moartea celei dragi.
Actori
Nu aș zice că e un tur de forță de actorie aici, dar mărturisesc că mi-a fost dor de Geena Davis. Am copilărit cu „Thelma and Louise” și cu „Beetlejuice” sau „The Fly”. O consider pe Geena și cel mai bun pirat până la Jack Sparrow, în „Cutthroat Island” din 1995. Cumva, chiar și la 70 de ani, actrița a rămas femeie fatală, destul cât să își tragă un boy toy în acest serial, un paznic latino lover, care chiar face o pasiune reală pentru ea. Cei doi au chimie și sunt cel mai neașteptat cuplu din cast.
Geena e rock and roll, foc viu și spune „da” la orice aventură.
Am urmărit cu fascinație și povestea lui Art Daniels, jucat de actorul Clarke Peters. El dă peste un soi de „piersici fermecate”, care îl fac iar tânăr și puternic. Începe să flirteze, să își trăiască cea mai bună versiune a vieții sale, până îl ajung din urmă efectele secundare.
Poate preferata mea e Judy, jucată de Alfre Woodard. Mereu curajoasă, fosta jurnalistă vrea să elucideze misterul și refuză să se alieze cu forțele răului.
M-a fascinat și arc-ul lui Denis O’Hare, care îl joacă pe Wally. Îl știu din „American Horror Story” și continuă felul său unic de a fi de acolo. Personaj etern tragic, trecut prin multe, are încărcătura a zeci de vieți pe umeri șubrezi. E fost doctor, bolnav de cancer și a văzut mulți pacienți răpuși de boală. Tehnologia alienilor îi dă o nouă șansă la viață și îi pune la îndoială moralitatea... El aduce și puțin umor în ecuație.
Răufăcătorii, Blaine Shaw și Anneliese Shaw, s-ar simți ca acasă în „Haunting of Hill House” sau ceva horror multipremiat. Au răceala și măștile perfecte, sunt ideali pentru a ascunde secrete în spatele frumuseții și al unui cuplu de ceară. Ei domină comunitatea și o conduc... spre pierzanie. Ceva-ul lor nepământean umple ecranul în mod savuros.
Cinematografie
Decorurile mi-au amintit de „Asteroid City” și e foarte mult galben, sepia, e foarte mult peisaj deșertic. Multe „practical effects” în detrimentul CGI și creaturile par credibile, palpabile. Unde au gafat cei din spatele serialului e la ochii acelor arătări, unde e ceva... „off”. Experimentele cu televizoare și cu acel lichid albastru lăsat în urmă de alieni nu sunt cu nimic mai prejos de „Stranger Things”.
Comunitatea e credibilă, chiar pare că ai căsuțe locuite, locuri de antren pentru bătrâni și chiar și partea unde sunt duși cei necooperanți e bine realizată. Uneori poți „citi” că niște locuințe sunt doar decoruri, dar aici pare totul locuit pe bune. Flashback-urile lui Molina și viziunile soției sale sunt și ele destul de coerente și nu par din alt film.
Impresii
În fundalul lui „The Boroughs” se ascunde de fapt groaza de a îmbătrâni și de a deveni irelevant. Frații Duffer ne-au arătat cum niște copii neputincioși au salvat lumea de creaturi imense în „Stranger Things” și acum ne arată că niște bătrâni neputincioși pot să își salveze comunitatea... tot de creaturi diabolice. Ispitiți totuși de viață veșnică, vindecarea durerilor și procesând traume și dezamăgiri, în tot acest timp.
Îmi place și cât de tonici sunt Alfred Molina și Geena Davis și cât de bine se încheagă trecerile de la momente de amiciție și comunitate la lupte SF cu ecrane și particule ce dizolvă alieni. E greu de spus care e publicul țintă, pentru că simt că oricine poate savura această producție. Evident, cei în vârstă îl vor privi altfel, dar și cei săriți de 35 de ani. Cumva parcă personajele de aici procesează mult mai facil trădările decât copiii din „Stranger Things”...
Din păcate, Netflix tocmai a confirmat că nu va exista un sezon 2, deci povestea „Boroughs” se încheie aici...
