Am ajuns și la camera lui Xiaomi 15T Pro și am făcut ORICE pentru a evita să fiu clișeul turistului care merge în Germania la Wurst sau Berlin kebab. M-am nimerit totuși în plin Oktoberfest. Să vorbim totuși despre hardware întâi.
Primim 3 camere, două de 50 megapixeli, cu optică Leica, inclusiv lentile Leica Vario-Summilux. Ce e special aici, pe lângă senzorul principal Light Fusion 900, este camera periscop telephoto cu zoom optic 5X. Avem o focală de 115 milimetri la zoom 5X, adică peste cei 100 milimetri ai lui iPhone 17 Pro Max la 4X. Iar la 10X avem „echivalent de zoom optic”, cu focala de 235 milimetri, acolo unde Pro Max-ul nou de la Apple se laudă doar cu 200 milimetri.
Xiaomi a introdus și un mecanism special de stabilizare a capturii cu zoom avansat, după 20X, cu o fereastră specială pe ecran. A treia cameră e cea ultrawide, de 12 megapixeli. Mai primim și filmare 8K la 30 cadre pe secundă, HDR10+ cu LOG și LUT. Era să uit și de filmarea 4K la 120 cadre pe secundă sau de filtrele trademark Leica și noile efecte Portret din Leica Master Portrait. Plus funcție de Teleprompter și stabilizare avansată.
Foto ziua
Zoom
Să vedem cum stăm cu pozele realizate ziua, pentru început în București. Primul lucru șocant: zoom-ul. Vă invit să vedeți doar 2 instanțe: lampionul restaurantului chinezesc închis de lângă Club Fabrica. Perfect ca detalii și la 30X. Apoi ceasul de la Biserică de lângă Hanul lui Manuc. Pe zoom 43X! Și am screenshot ca dovadă.
Claritatea e perfectă, ca la zoom optic, și nu doar la 10X. Sunt flagshipuri cu camere cu zoom optic mare care nu scot așa ceva. Bonus: captura cu posterul cu Delia făcând reclamă la haine sport.
Leica
M-am jucat mult cu filtrele Leica în zona Club Fabrica și strada 11 Iunie, unde am fost la multe concerte rock și techno. Am dat un fler old-school Bucureștiului de altă dată, cu aceste filtre. Ce e drept, toamna se și pretează la Sepia, Blue, Black and White.
Selfie
Selfie-urile sunt crisp, mi se vede fiecare fir de barbă și geam, și tenul e natural, pielea e corect redată ca tonalitate. Și fundalul, destul de detaliat în spatele meu. Bokeh m-a decupat corect, fără a rata vreun smoc de păr.
Culori
Culorile sunt corecte, inclusiv pe ultrawide, ca exemplu fiind țâșnitoarea albastră de la Unirea, cu fundal cu oameni și vegetație. Flori redate corect în close-up, ca detalii, textură și nuanță de roz. Nu aș critica prea mult expunerea florilor de la biserică, mai degrabă contrastul când bate soarele direct pe ele. Dar fără exagerări.
Am pozat și Calea Victoriei pietonală și restaurantul Pofta Inimii, cu ale sale nuanțe vii. Clădirea CEC-ului renovată și clădirea băncii de lângă, care e pe cale să fie demolată și renovată, asta m-a șocat. Fiecare filtru Leica pus de mine a spus o poveste: cupluri care se plimbau agale pe Calea Victoriei, gimnaști stradali de Cirque du Soleil, unghere părăsite marcate cu graffiti.
Foto culinare
Evident, la final m-am răsplătit cu coji de cartofi la Le Bab și labneh, un iaurt special, și o frigăruie puțin cam arsă, ce e drept. Am constatat și că telefonului îi ia puțin mai mult să facă close-up-urile de foarte aproape, față de un Pura 80 Ultra, spre exemplu. Verdeața de pe cartofi a ieșit totuși perfectă pentru o recenzie memorabilă de pe Google Maps.
Foto low light
Seară am făcut testele la München, în berării, pe străzile orașului, ici și colo. Ultrawide-ul nu schimbă culorile prea mult, dar în scenariu întunecat lasă unele zone mai neclare și face sursele de lumină fantomatice.
Zoom-ul a rămas la fel de impresionant ca ziua, pe turnuri de castele sau catedrale. Ceasul acela arăta fabulos și țineți cont că nemții sunt zgârciți tare cu iluminarea stradală. Aici avem cam un 10-15X ca zoom.
S-a lăsat cu pretzel plin cu sare, cu weissbier și un fel de lebăr local. Am făcut și prostia de a mânca gulaș de legume ultra picant, never again! Măcar textura zemoasă e corect redată de poze. Era un pub clasic nemțesc, în plin Oktoberfest, cu oameni cu spielhosen, care alergau de colo-colo, și hangițe glumețe, dar ferme.
În a doua seară am fost la restaurant Brenner, ceva mai fancy, mai gourmet, mai cuisine, cum se vede și în poze. Doar am trecut la tartar de data asta, ajutat mult de zoom pentru a vedea ce conține de fapt. Tartar de ton și unul de... legume.
Am stat fix lângă grătar și am pozat cărbunii încinși mereu, fripturile care se tot învârteau și bucătarii ocupați. Apoi am luat-o la pas pe străzile din München, să se așeze potolul. Pe ploaie, e drept.
München e în renovări, macarale peste tot, multe îngrădiri și puțini oameni. Am fotografiat universități și catedrale, statui și parcuri, trandafiri jilavi și magazine de haine de lux.
Concluzia? Nu ai nevoie de Night Mode, deschiderea camerei e generoasă, claritatea e acolo și culorile sunt suficient de expresive chiar și fără filtre Leica.
Video ziua
Pe partea de video avem nuanțe plăcute de verde la tramvaiul electric, albastru la fântâna de la Unirea, care îi răcorea pe trecătorii colorat îmbrăcați. Am făcut și un test de certificare IP, filmând direct în jetul de apă, încercând să prind și un pui de curcubeu.
Filmarea de la biserică a adus o paletă largă de culori, corect expuse și variat redate. Mult mai multe culori în peisaj decât oferă multe branduri din China. M-a dus cu gândul la un Pixel sau Pura.
Testul de zoom a impresionat la 5X și 10.7X, și nici 15X nu a arătat rău. Atenție, totuși, că 2X nu e așa clar cum ai crede.
Filmarea selfie e foarte crisp, s-a descurcat cu trecerea de la lumină la soare și îmi place rozul buzelor și expresivitatea ochilor. Nici măcar plantele din fundal nu sunt supraexpuse, ceea ce e mare lucru. Poate cea mai bună cameră selfie Xiaomi?
Am făcut și testul de stabilizare urcând scările de la Muzeul Național de Istorie. Fără trepidații, fără vibrații ale imaginii, fără pierdere de claritate.
Am încercat și modul Steady în Full HD 30, și aici chiar a dispărut orice recul al pașilor mei, parcă aveam gimbal. Atenție, dacă vrei colorizare la post-procesare, ai și opțiunea LOG.
Recunosc, a fost foarte greu cu focalizarea de foarte aproape, mi-a dat ceva bătăi de cap, cea auto mă refer.
Captură video nocturnă
La captura video nocturnă am filmat în München, pe ploaie. Nuanțe corecte, câteva reflexii, surse de lumină un pic mai extinse decât ar fi ideal. Claritate OK, detalii OK. Filmarea de la restaurant e super atmosferică: dialog, voie bună, cărnuri învârtite pe grătar, ospătari ocupați.
Nuanțe plăcute la carne, legume, fețele oamenilor. Stabilizare să zicem acceptabilă, nu așa bună ca ziua, asta e clar. Culorile arată totuși bine la acea filmare din mers printre schele. Panoramarea de după a ieșit satisfăcător de clară și detaliată.
Zgomotul apare departe, spre stația de U-Bahn din zare, dar nu foarte deranjant.
