Pe 7 iunie, mai mulți utilizatori din București au observat ceva ce, la prima vedere, părea un bug banal. Google Maps, Waze și alte aplicații de navigație au început să afișeze poziții greșite, uneori la distanțe considerabile de locul în care se aflau în realitate.
În câteva ore, subiectul a ajuns pe Reddit (1, 2, 3), unde capturile de ecran și experiențele similare s-au adunat rapid. Tonul discuției a oscilat între confuzie și umor, exact cum se întâmplă de obicei pe internet atunci când o problemă tehnică lovește simultan un număr mare de oameni.
Unul dintre comentariile care au atras atenția rezuma perfect experiența:
„Se pare că m-am teleportat.”
Alt utilizator a fost ceva mai direct:
„Ce naiba”
Dincolo de glume, episodul ridică însă o întrebare interesantă pentru orice pasionat de tehnologie: ce se întâmplă atunci când sistemul pe care îl folosim zilnic pentru orientare începe să ofere coordonate greșite?
Bucureștenii au început să se „teleporteze” pe Google Maps și Waze (galerie)
Problema nu era la Waze sau Google Maps
Primul impuls este să dai vina pe aplicație. În realitate, lucrurile funcționează invers.
Aplicații precum Google Maps, Waze, Bolt, Uber sau sistemele multimedia moderne din mașini nu își calculează singure poziția. Ele primesc coordonatele de la receptorul GNSS al telefonului sau al vehiculului și construiesc navigația pornind de acolo.
Dacă sursa poziției este afectată, toate aplicațiile care folosesc acele date vor afișa aceeași eroare.
Cu alte cuvinte, nu Waze s-a rătăcit. Telefonul i-a spus că se află în altă parte.
Tocmai acesta este motivul pentru care mai mulți utilizatori au raportat comportamente similare în aplicații diferite. Când problema apare simultan în mai multe servicii, suspiciunea se mută de la software către semnalul de localizare.
Cum funcționează un bruiaj GPS
Semnalul GPS este surprinzător de fragil.
Sateliții aflați la aproximativ 20.000 de kilometri distanță transmit semnale extrem de slabe atunci când acestea ajung la suprafața Pământului. Receptorul din telefon trebuie să distingă informația utilă dintr-un mediu plin de zgomot radio.
Există două modalități principale prin care sistemul poate fi perturbat.
Prima este jamming-ul, adică bruiajul clasic. Un emițător radio suficient de puternic „acoperă” semnalul sateliților, iar receptorul nu mai poate determina poziția.
A doua este spoofing-ul, o metodă mai sofisticată. În loc să blocheze semnalul, atacatorul transmite coordonate false, iar dispozitivul este convins că se află într-un alt loc.
Din relatările utilizatorilor, care vorbeau despre poziționări complet greșite și despre apariția în alte zone ale orașului, fenomenul pare mai apropiat de spoofing decât de o simplă pierdere a semnalului. Totuși, fără măsurători tehnice independente, nu există o confirmare clară privind cauza.
Cum și-au dat seama oamenii că ceva nu este în regulă
Interesant este că majoritatea utilizatorilor nu au realizat imediat că ar putea exista o problemă cu GPS-ul.
Unii au observat că indicatorul de poziție de pe hartă nu se mișca odată cu mașina. Alții au văzut că aplicațiile îi plasează în zone în care nu se aflau. În anumite cazuri, traseele recomandate deveneau incoerente tocmai pentru că punctul de plecare era calculat greșit.
Asta spune ceva important despre tehnologia modernă: GPS-ul a devenit atât de omniprezent încât îl observăm doar atunci când nu mai funcționează.
În restul timpului, presupunem că știe mereu unde suntem.
GPSJam monitorizează exact astfel de fenomene
Pentru cei care cred că interferențele GPS sunt un subiect rezervat teoriilor conspirației, există și instrumente publice care urmăresc aceste anomalii.
Unul dintre cele mai cunoscute este GPSJam.org, o platformă care utilizează date provenite de la aeronave și încearcă să identifice zone unde apar niveluri neobișnuit de ridicate de interferențe GNSS.
Hărțile publicate de GPSJam au evidențiat în repetate rânduri probleme în regiunea Mării Negre și în zone aflate în apropierea conflictului din Ucraina. Site-ul nu poate spune cine este responsabil pentru un anumit incident și nici nu confirmă automat ceea ce s-a întâmplat în București pe 7 iunie.
Arată însă un lucru important: bruiajul și manipularea semnalelor de navigație nu sunt fenomene exotice. Ele sunt suficient de frecvente încât să existe platforme dedicate monitorizării lor.
O tehnologie pe care o consideram garantată
Poate cea mai interesantă lecție a episodului este cât de dependentă a devenit tehnologia modernă de localizarea prin satelit.
Nu vorbim doar despre navigație auto. GPS-ul este folosit în aplicații de ride-sharing, livrări, logistică, transport, monitorizarea flotelor și în numeroase servicii care rulează în fundal fără ca utilizatorul să se gândească la ele.
Când localizarea începe să afișeze coordonate greșite, efectele se propagă rapid prin întregul lanț software.
Pentru câteva ore, utilizatorii din București au făcut glume despre „teleportare” și hărți care o luaseră razna. Dar episodul din 7 iunie a oferit și un mic reminder tehnologic: una dintre cele mai importante infrastructuri invizibile ale erei smartphone poate fi perturbată mult mai ușor decât ne place să credem.
