Smartphone-ul a ajuns să concentreze o parte uriașă din viața noastră digitală într-un singur obiect. Datele Eurostat pentru 2025 arată că mesajele, e-mailul și apelurile rămân printre activitățile online dominante în Europa, dar în imediata apropiere găsim banking, social media, știri și servicii digitale. Nu toate aceste activități se desfășoară exclusiv de pe telefon, iar aici e o distincție importantă. Totuși, pusă lângă statisticile despre răspândirea smartphone-ului, imaginea devine mult mai interesantă.
De aici a pornit și sondajul Mobilissimo în care v-am întrebat la ce folosiți telefonul. Am separat utilizările propriu-zise de tehnologia din spatele lor: 5G, NFC, GPS, Bluetooth, eSIM sau senzorii biometrici sunt mijloacele prin care telefonul face anumite lucruri, nu activități în sine. De data aceasta mergem mai departe și punem întrebarea într-un context mai larg: ce spun statisticile internaționale despre rolul pe care smartphone-ul îl are astăzi?
Un computer personal care se află deja în buzunarul majorității adulților
Banca Mondială oferă una dintre cele mai utile cifre pentru punctul de plecare. Potrivit Global Findex 2025, 86% dintre adulții lumii dețin un telefon mobil, iar 68% au un smartphone. Asta înseamnă că smartphone-ul nu mai este doar produsul dominant din industria telecom, ci una dintre cele mai răspândite platforme de acces la servicii digitale.
În paralel, ITU estima pentru 2025 aproximativ 6 miliarde de oameni conectați la internet, adică 74% din populația globală. În economiile cu venituri mici și medii, relația dintre cele două devine și mai evidentă: Banca Mondială spune că 90% dintre utilizatorii de internet din aceste state îl accesează prin intermediul dispozitivelor mobile.
Telefonul este, așadar, pentru o parte foarte mare a planetei, ecranul prin care internetul devine efectiv util. Nu rețeaua 5G în sine contează pentru utilizator, ci faptul că pe telefon poate vorbi cu cineva, face o plată, căuta un traseu sau rezolva o problemă administrativă.
Câteva cifre pun bine în perspectivă această transformare:
| Activitate / reper | Cifră |
|---|---|
| Adulți care dețin un smartphone la nivel global | 68% |
| Populația globală conectată la internet | 6 miliarde |
| Mesagerie instantanee în UE | 88% dintre utilizatorii de internet |
| E-mail în UE | 87% |
| Apeluri de voce sau video în UE | 81% |
| Online banking în UE | 74% |
| Participare la rețele sociale în UE | 72% |
| Utilizare AI generativ în UE | 35% |
Datele nu provin din aceeași cercetare și nu pot fi tratate drept un clasament direct al funcțiilor smartphone-ului. Ele descriu însă aceeași schimbare din unghiuri diferite: telefonul a devenit interfața comună pentru activități care acum 15-20 de ani necesitau mai multe dispozitive sau chiar o deplasare fizică.
Comunicarea încă bate funcțiile „vedetă” din prezentările de produs
Dacă ne uităm strict la activitățile online măsurate de Eurostat, lucrurile clasice rămân în față. În 2025, 88% dintre utilizatorii de internet din UE foloseau mesageria instantanee, 87% trimiteau sau primeau e-mailuri, iar 81% efectuau apeluri de voce sau video. Comunicarea nu e tocmai funcția care primește zece minute de scenă la o lansare de flagship, dar continuă să ocupe centrul utilizării digitale.
Asta spune ceva și despre felul în care evaluăm telefoanele. Camerele, procesorul, ecranul și noile funcții software diferențiază un model de altul, însă o bună parte din valoarea unui smartphone vine tocmai din lucrurile devenite atât de obișnuite încât aproape nu le mai observăm. Deschidem WhatsApp, răspundem la un e-mail, trimitem o fotografie sau pornim un apel video fără să ne mai gândim că folosim patru servicii care, nu cu foarte mult timp în urmă, aveau nevoie de dispozitive și infrastructuri separate.
Internetul a absorbit între timp și alte rutine. În UE, 77% dintre utilizatorii de internet căutau informații despre produse și servicii, 71% citeau știri online, iar 64% căutau informații despre sănătate. 47% dintre cei care folosiseră internetul în anul anterior consultaseră online și informații ale autorităților publice.
Telefonul-portofel nu mai este un scenariu pentru viitor
Zona financiară arată poate cel mai bine cum o funcție secundară ajunge rutină. În 2015, 56% dintre utilizatorii de internet din UE foloseau online banking. În 2025 procentul ajunsese la 74%. Diferența nu înseamnă că toate operațiunile se fac de pe smartphone, însă aplicațiile bancare și portofelele digitale au mutat o parte tot mai mare din aceste interacțiuni direct pe telefon.
Și comercianții se adaptează. Banca Centrală Europeană arată că, în 2026, 68% dintre companiile cu puncte fizice de vânzare din zona euro acceptau plăți mobile, față de numai 36% în 2024. Cardurile fizice rămân mai răspândite, fiind acceptate de 88% dintre companii, iar numerarul de 92%, deci telefonul nu le-a înlocuit. Dar saltul de 32 de puncte procentuale în numai doi ani merită atenție.
În afara economiilor dezvoltate, telefonul poate avea un rol și mai important. Global Findex arată că 42% dintre adulții din economiile cu venituri mici și medii făcuseră în 2024 o plată digitală către un comerciant, în magazin sau online, în creștere de la 35% în 2021. Acolo unde infrastructura bancară clasică este mai puțin accesibilă, telefonul poate fi chiar poarta principală către servicii financiare.
Camera nu mai este doar cameră, iar GPS-ul nu mai este doar GPS
Două dintre cele mai banale componente ale unui smartphone au căpătat între timp roluri mult mai largi. Camera fotografiază și filmează, evident, dar poate scana documente, interpreta coduri QR, extrage text, traduce indicatoare sau identifica obiecte.
Scara acestei utilizări se vede în Google Lens. Google anunța în 2025 că peste 1,5 miliarde de persoane folosesc Lens lunar pentru a căuta ceea ce văd. Camera a devenit, practic, și o metodă de introducere a informației, alături de tastatură și voce.
Același lucru s-a întâmplat cu localizarea. GPS-ul este componenta tehnică, dar pentru utilizator rezultatul înseamnă navigație, trafic, găsirea unui restaurant, transport public, ridesharing sau localizarea unui dispozitiv. Google spunea în 2025 că Maps depășise două miliarde de utilizatori în fiecare lună, după două decenii de existență.
Aici se vede foarte bine diferența dintre specificație și funcție. Faptul că un telefon recepționează Galileo nu spune mare lucru de unul singur. Faptul că poziția calculată de telefon poate fi transmisă automat serviciilor de urgență atunci când sunăm la 112 schimbă complet relevanța acelei componente.
Telefonul începe să țină loc și de act, cheie sau metodă de autentificare
Identitatea digitală este una dintre utilizările mai puțin spectaculoase vizual, dar cu potențial enorm. Telefonul păstrează deja coduri de autentificare, certificate și passkeys și poate confirma identitatea prin amprentă, recunoaștere facială sau PIN-ul dispozitivului.
Am explicat recent și cum funcționează autentificarea prin passkey, tehnologie care mută autentificarea de la parola memorată către o cheie criptografică protejată de dispozitiv. FIDO Alliance arată deja implementări de ordinul milioanelor de utilizatori, inclusiv 28 de milioane de utilizatori activi de passkeys pentru Yahoo! JAPAN ID.
În Europa urmează un pas și mai mare. Portofelul european de identitate digitală este programat să înceapă lansarea la finalul lui 2026. Sistemul este gândit pentru identificare, documente și acreditări digitale și pentru interacțiuni cu servicii publice și private. Telefonul se apropie astfel de rolul unui portofel în sensul complet al cuvântului, nu doar al unuia în care ținem cardurile bancare.
Unele dintre cele mai importante funcții sunt cele pe care sperăm să nu le folosim
Smartphone-ul a devenit și un instrument de siguranță. Advanced Mobile Location, sistemul folosit în Europa pentru apelurile de urgență, poate utiliza informațiile GNSS și Wi-Fi ale telefonului pentru a transmite poziția apelantului către serviciile 112.
Agenția Uniunii Europene pentru Programul Spațial arată că există deja peste trei miliarde de smartphone-uri compatibile Galileo în utilizare la nivel mondial. La un apel de urgență, diferența dintre „telefon cu GPS” și „telefon care poate comunica automat unde te afli” devine mult mai importantă decât numele chipsetului GNSS din fișa tehnică.
Tot aici putem plasa funcțiile SOS, detectarea accidentelor, informațiile medicale disponibile de pe ecranul blocat sau integrarea cu smartwatch-uri și alte dispozitive care urmăresc date de sănătate. Nu transformă telefonul într-un aparat medical universal, dar extind încă o dată zona în care dispozitivul poate avea un rol practic.
AI-ul crește foarte repede, dar încă nu este funcția principală a telefonului
Inteligența artificială este probabil zona despre care producătorii vorbesc cel mai mult acum. Și adopția crește, numai că statisticile ne readuc puțin cu picioarele pe pământ.
În 2025, 35% dintre utilizatorii de internet din UE folosiseră instrumente generative AI. Diferența față de mesageria instantanee, folosită de 88%, sau online banking, cu 74%, rămâne foarte mare. Mai interesantă este distribuția pe vârste: în categoria 16–24 de ani, utilizarea AI ajungea la 65%, scădea la 40% pentru cei între 25 și 54 de ani și la numai 14% în intervalul 55–74 de ani.
România este și mai jos. Eurostat indică 19% pentru utilizarea instrumentelor generative AI în 2025, unul dintre cele mai mici procente din UE. Am discutat și separat despre adopția redusă a AI în România, pe baza unui alt set de date și a unei alte metodologii. Tocmai diferența dintre cercetări arată de ce procentele trebuie citite împreună cu întrebarea și perioada pe care le măsoară.
Asta nu face AI-ul neimportant. Google, Apple și ceilalți producători îl împing deja în traduceri, rezumate, editare foto, căutare vizuală, filtrarea apelurilor și automatizări. Dar între „telefonul are AI” și „utilizatorul folosește regulat AI” există încă o distanță. Probabil tocmai aici vom vedea una dintre cele mai interesante schimbări în următorii ani.
Nu există un singur clasament universal al modului în care folosim smartphone-ul
Aici apare și limita unei asemenea analize. Nu există un studiu global unic care să întrebe aceeași populație, prin aceeași metodologie, dacă folosește smartphone-ul pentru comunicare, fotografie, navigație, banking, divertisment, autentificare, sănătate și AI.
Eurostat măsoară activități online, Banca Mondială măsoară proprietatea asupra telefoanelor și incluziunea financiară, BCE urmărește plățile, iar Google raportează utilizarea propriilor servicii. Cifrele nu trebuie adunate într-un clasament artificial și nici interpretate ca procente exclusive de utilizare a telefonului.
În schimb, puse una lângă alta, spun o poveste destul de coerentă. Smartphone-ul nu a înlocuit doar telefonul clasic. A absorbit treptat camera compactă, GPS-ul, playerul audio, o parte din televizor și consolă, cardul bancar, tokenul de autentificare, scannerul, reportofonul și, în tot mai multe situații, accesul la documente și servicii publice. Iar AI-ul încearcă acum să devină stratul care le leagă între ele.
Tocmai acesta a fost motivul pentru care, în sondajul nostru despre modul în care vă folosiți telefonul, am permis alegerea mai multor răspunsuri. Un smartphone poate fi în aceeași zi aparat foto, GPS, card bancar, instrument de muncă și mijloc de comunicare. Statisticile internaționale ne oferă fundalul; rezultatele comunității Mobilissimo ne vor arăta cum arată această combinație în cazul cititorilor noștri.
La ce folosești telefonul în mod regulat?
Poți selecta minimum o variantă și maximum toate cele 10. Bifează activitățile pentru care folosești în mod obișnuit telefonul, nu doar o funcție încercată o dată din curiozitate.
Rezultatele devin vizibile după vot.
