Deepfake, phishing, scam-uri, falsuri, atacuri informatice... despre asta s-a vorbit pe 25 iunie la conferinţa celor de la ING, alături de DNSC şi Binance România. De ce am plecat pesimist de acolo? Pentru că numărul de fraude şi atacuri tot creşte şi puţine dosare ajung să fie soluţionate, cât despre bani înapoi... nici vorbă. Aşa că rămâne doar prevenţia.
ING a iniţiat această serie de întâlniri cu presa, sub numele de "Fraudy Talks", unde se discută despre securitate cibernetică, de cum te aperi de fraude, dar şi despre metodele prin care ING îşi securizează produsele. Au luat cuvântul pe 25 iunie:
- Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring & Prevention, ING
- Ilie Puşcaş, Country Manager Binance România
- Mihai Rotariu, coordonator al Direcţiei Comunicare, Marketing şi Media din cadrul Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC)
Fraude
.jpg)
Am trecut pe rând prin toate fraudele consacrate, dar la SMS-ul cu "pachetul tău este la curier, dă click aici", până la mesaje pe WhatsApp care îţi recomandau să votezi o fată la un concurs de talente, cu un link dubios ataşat. Am văzut de asemenea DeepFake-uri cu Nicușor Dan şi Ilie Bolojan, care recomandau cumpărarea de fonduri la un proiect de investiţii. Evident, totul fals, dar binişor realizat. Sau mă rog, nu chiar, dacă te uiţi la buze.
Cărăuşi crypto
Poate cel mai interesant a fost momentul când am aflat că unele persoane sunt păcălite prin apel telefonic şi devin "cărăuşi crypto". Li se spune că pot face bani dacă iau o sumă de bani reali, o transformă în crypto folosind un ATM şi apoi o trimit la sursă. Teoretic primesc procent, practic... e o păcăleală. Am văzut şi capturi de ecran cu victime care nici nu ştiau cum arată un bancomat crypto.
Spoofing
Apoi există aplicaţiile de tip Spoofer pentru Caller ID, prin care poate fi sunată o persoană cu un număr familiar, al unei rude, ba chiar şi cu vocea acelei rude convertită de soft, cerând bani într-un cont.
Oferte job, ofertă bancă
Nu uităm şi de ofertele de nerefuzat, cu care va suna "bancă" şi care nu se vor petrece niciodată. Sau poliţia/autorităţile care va suna pentru a identifica un caz de furt de bani din cont. Iar ceva imposibil. Să fie clar: banca NU te suna niciodată pentru a îţi propune o investiţie. Iar cu poliţia interacţionezi legat de infracţiuni digitale doar la secţie. De asemenea banca NU îţi cere să faci credit.
.jpg)
A fost abordat şi subiectul joburilor false, care implică să "dai like şi share" pentru a fi plătit. Ceva extrem de popular pe grupuri de WhatsApp şi Telegram. Evident, fals, fals şi iar fals.
Cum prevenim?
Iată câţiva paşi:
- Nu împrumuta contul bancar
- nu da like şi share pentru bani
- nu da click pe linkuri dubioase, nici măcar de la cunoscuţi
- nu colabora cu "banca" sau "poliţia", dacă nu poţi să le verifici 100% la telefon, când eşti sunat
- foloseşte o aplicaţie de securitate cibernetică
- foloseşte autentificarea two factor
- contactează Poliţia dacă bănuieşti că eşti victima unui scam
ING mai propune şi aceste sfaturi:
- folosire şabloane în aplicaţia bancară, pentru plăți
- serviciu afişare nume beneficiar
- verificare pe alt canal cu solicitantul banilor (telefon))
- informare trenduri
- nu da codurile primite prin SMS
- nu introduce credențiale pe linkuri primite
- foloseşte doar dispozitivul tău de încredere, certificat de bancă, cu tot cu geolocalizare, autentificare cu SMS şi cod, dar şi biometric
- descoperă Kitul de Siguranţă din Home Bank
Şi acum partea pesimistă: 928 de dosare de fraude informatice erau active în 2025 şi 169 soluţionate până acum (din 170 înregistrate în 2025). Din cele 928 170 erau înregistrate anul acesta. Au fost 1187 de dosare active de atacuri informatice, din care 256 apărute în 2025 şi tot 256 soluţionate.
La nivel real au loc zeci de mii de infracţiuni informatice anual în România, dar aici vorbim doar despre o parte a forţei poliţieneşti care se ocupă cu asta. Iar în majoritatea cazurilor victimele nu îşi mai primesc banii înapoi. De aceea, prevenţia e cheia! Şi precauţia. Şi astfel de întâlniri şi informări.
