Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) atrage atenția asupra mecanismelor disponibile utilizatorilor în situațiile în care platformele online foarte mari decid suspendarea, restricționarea sau închiderea conturilor. Discuția vine în contextul mai multor sesizări primite pe acest subiect în ultima perioadă. Astfel, din acest articol aflăm cum putem contesta decizia în cazul în care un cont de Facebook, TikTok, Instagram sau alte rețele sociale ne este suspendat.
Potrivit legislației europene privind serviciile digitale, platformele au dreptul să aplice măsuri precum eliminarea sau blocarea accesului la anumite conținuturi, retrogradarea vizibilității postărilor, suspendarea plăților monetare sau chiar închiderea contului utilizatorului. Aceste decizii pot fi motivate de încălcarea condițiilor generale de utilizare sau de distribuirea de conținut ilegal, conform explicațiilor transmise de ANCOM.
În astfel de cazuri, furnizorii platformelor sunt obligați să ofere utilizatorilor o justificare clară pentru restricțiile impuse. Aceasta trebuie să includă detalii despre natura și durata restricției, motivele deciziei, eventualele procese automate implicate, temeiurile juridice și, foarte important, informații despre posibilitățile de contestare a deciziei.
Totuși, această obligație se aplică doar dacă platforma are la dispoziție datele de contact ale utilizatorului și nu vizează cazurile de conținut comercial înșelător sau situațiile în care măsurile sunt luate în urma unui ordin oficial.
Platformele online sunt obligate, de asemenea, să pună la dispoziție un sistem intern gratuit pentru soluționarea plângerilor, care să permită utilizatorilor să conteste deciziile privind conturile sau conținuturile lor. Dacă răspunsul primit nu este satisfăcător, utilizatorii pot apela la organismele de soluționare extrajudiciară a litigiilor, certificate la nivel european, iar lista acestora este publică.
Cum contestăm decizia?
Pentru utilizatorii din România, dacă platforma vizată este stabilită aici și nu respectă obligația de a explica motivele restricțiilor sau de a oferi un mecanism de reclamații, aceștia pot depune o plângere la ANCOM, cu dovada pașilor deja urmați în relația cu platforma. Dacă furnizorul are sediul în alt stat, ANCOM poate redirecționa reclamația către autoritatea competentă din țara respectivă.
Începând cu 2024, ANCOM acționează ca „coordonator al serviciilor digitale” în România, responsabil cu verificarea respectării obligațiilor impuse furnizorilor de servicii intermediare. Conform regulamentului european, Comisia Europeană păstrează controlul asupra celor mai mari platforme și motoare de căutare online din UE (VLOPSEs). Detalii suplimentare despre aceste mecanisme sunt disponibile pe site-ul ANCOM, în secțiunea dedicată serviciilor digitale.
