Finalul de săptămână a adus o ştire care a fost prea puţin acoperită şi dezvoltată în presa de la noi, în special cea audiovizuală. Pe site-urile de specialitate a mai apărut şi e vorba despre faptul că Guvernul Cîțu a adoptat cu 3 zile înainte de a fi demis un proiect de lege, ce conţine un articol tulburător. El încalcă dreptul la intimitate şi permite accesul autorităţilor la conversaţiile noastre de pe Whatsapp, Facebook Messenger şi Telegram.
Se lărgeşte astfel spectrul a ceea ce poate fi interceptat la nivel electronic, de la datele de trafic, la date de conţinut şi chiar şi CONȚINUTUL în sine. Asta chiar dacă trece prin rețele de comunicaţii criptate. Informaţia a apărut odată cu semnalarea lui Bogdan Manolea, jurist specializat pe legislaţia Internetului şi director executiv al Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet.
La bază e vorba despre un proiect de lege care transpune directiva UE 2018/1972 (Codul european al comunicațiilor) şi acoperă domeniul comunicaţiilor. De remarcat că direcţia UE trebuia să devină lege până pe 21 decembrie 2020 şi a stat în standby aproape un an. Apoi brusc a fost adoptată, cu acel articol ciudat.
Iată cum sună articolul de lege cu probleme:
Art. 10^2:
"(1) Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP şi furnizorii de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:
- a) să permită interceptarea legală a comunicaţiilor, inclusiv să suporte costurile aferente;
- b) să acorde accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii;
- c) să furnizeze informaţiile reţinute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente;
- d) să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.
(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) - c) se aplică în mod corespunzător şi furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice."
Aparent acest proiect de lege era necesar pentru a putea demara licitaţiile 5G, care au fost deja amânate de multiple ori. Partea bună e că aflăm de la Florin Cîțu, preşedinte PNL ca toate avizele au fost primite, inclusiv avizul CSAT.
Ce probleme/abuzuri apar
Terminologia vagă din articolul de mai sus lasă foarte multe portiţe pentru abuzuri. S-a mai întâmplat şi cu "Legea Securităţii Cibernetice", care a fost declarată neconstituțională în 2015 şi care permitea serviciilor de informaţii şi autorităţilor să acceseze orice conţinut de pe orice server din România în condiţii neclare.
