Parlamentul European a votat miercuri, cu o largă majoritate (483 pentru, 92 contra, 86 abțineri), o rezoluție care recomandă interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani, dacă nu există acordul părinților. Deși nu este o decizie legislativă, acest vot adaugă presiune reală asupra Comisiei Europene pentru a introduce o legislație unitară, într-un moment în care îngrijorările privind sănătatea mentală a minorilor în mediul online sunt în creștere.
Rezoluția propune un prag minim comun la nivelul UE pentru utilizarea platformelor sociale, de partajare video sau chiar a aplicațiilor bazate pe inteligență artificială (cum sunt chatboturile tip „AI companion”), în încercarea de a limita impactul designului digital adictiv asupra dezvoltării copiilor.
(1).jpg)
Conform raportului susținut de eurodeputata daneză Christel Schaldemose, una din patru persoane sub 18 ani manifestă comportamente de utilizare problematică a smartphone-urilor, asemănătoare dependenței. În sprijinul acestei inițiative legislative, Parlamentul European susține și dezvoltarea unui sistem de verificare a vârstei la nivel european — inclusiv o aplicație dedicată și integrarea acesteia cu viitorul portofel digital european (eID). Totuși, eurodeputații avertizează că aceste sisteme trebuie să respecte intimitatea minorilor și nu exonerează platformele de responsabilitatea de a proiecta produse sigure și adecvate vârstei utilizatorilor.
Pe lângă interdicția legată de vârstă, rezoluția vizează și elementele de design care sunt dovedit nocive: scroll infinit, autoplay, notificări repetitive și alte mecanisme de „gamificare” care stimulează comportamentul compulsiv. Parlamentul solicită Comisiei să intervină și asupra sistemelor de recomandare bazate pe engagement — acele algoritmi care prioritizează conținutul menit să captiveze atenția utilizatorului indiferent de calitate sau impact psihologic. În paralel, se cere interzicerea totală a „loot box-urilor” și altor funcții de joc aleatorii asemănătoare jocurilor de noroc, împreună cu limitarea „kidfluencing-ului” — utilizarea copiilor ca influenceri în scopuri comerciale.
Pe fundalul acestor dezbateri, statele membre încep deja să își formuleze propriile inițiative. Australia urmează să implementeze luna viitoare o interdicție națională pentru social media sub 16 ani, iar Franța a avansat deja o propunere similară: fără smartphone-uri sub 13 ani și fără TikTok, Instagram sau Snapchat până la 18 ani. În paralel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a semnalat interesul UE de a analiza modelul australian și a anunțat constituirea unui panel de experți pentru reglementarea platformelor online. Von der Leyen a criticat public „algoritmii care exploatează vulnerabilitățile copiilor pentru a induce dependență” și a subliniat nevoia urgentă de a oferi părinților control asupra expunerii digitale a copiilor lor.
.jpg)
Propunerea nu este lipsită de opoziție. Unii eurodeputați conservatori și eurosceptici consideră că astfel de decizii ar trebui luate la nivel național, nu de la Bruxelles, argumentând că reglementarea accesului copiilor la social media este o chestiune de suveranitate familială și națională. În plus, tensiunile transatlantice sunt palpabile: oficiali americani, inclusiv secretarul comerțului Howard Lutnick, au criticat reglementările europene prea dure asupra giganților tech, sugerând că acestea pot afecta relațiile comerciale.
Răspunsul european a fost însă ferm: „Legile noastre digitale nu sunt de vânzare”, a spus eurodeputata franceză Stéphanie Yon-Courtin, respingând ideea că Europa ar trebui să își dilueze regulamentele pentru a satisface interesele Big Tech din SUA.
