Copiii sunt din ce în ce mai expuși riscurilor din online, iar școala nu are instrumentele necesare pentru a ține pasul. Asta reiese dintr-un raport realizat de Fundația Vodafone și Salvați Copiii UK, lansat odată cu extinderea programului Skills Upload Jr în mai multe țări europene, inclusiv România.
Documentul, intitulat Click, Scroll, Conectare și Echilibru, aduce în discuție o serie de probleme deja cunoscute, dar ignorate la nivel de politici publice. În România, jumătate dintre copii au fost insultați online, iar 26% au avut probleme cu somnul în urma acestor episoade. La nivel OCDE, 1 din 10 adolescenți spune că rețelele sociale le afectează viața, cu procente mai mari în cazul celor din familii de migranți.
.jpg)
În același timp, doar jumătate dintre adolescenții de 15 ani știu cum să gestioneze setările de confidențialitate, iar profesorii nu sunt pregătiți pentru a interveni. Lipsa formării adecvate și a unor programe clare face ca riscurile să fie tratate superficial, iar copiii să fie lăsați să se descurce singuri.
Fenomenele noi complică și mai mult lucrurile. Deepfake-urile cu minori au crescut cu 550% din 2019, iar conținutul abuziv generat cu ajutorul inteligenței artificiale circulă ușor, fără filtre sau control real. E vorba de un mediu care se schimbă rapid, dar în care regulile rămân vagi sau neaplicate.
În acest context, programul Skills Upload Jr se extinde cu o componentă dedicată bunăstării digitale. Concret, sunt introduse 20 de planuri de lecții pentru copiii între 9 și 16 ani și sesiuni de training pentru profesori. Accentul este pus pe lucruri simple: empatie, incluziune, implicarea copiilor în modul în care sunt gândite instrumentele digitale pe care le folosesc zi de zi. Nu se vorbește doar despre protecție, ci și despre cum poate fi făcut mediul digital mai sigur și mai echilibrat, fără a bloca accesul la tehnologie.
Raportul arată și cât de mare e diferența între țările europene. În Germania, doar 4% dintre copii spun că au fost expuși la mesaje de ură, în timp ce în Polonia procentul ajunge la 48%. România e menționată ca fiind printre țările în care conținutul dăunător e prezent la scară largă, iar reacția sistemului e slabă sau inexistentă.
Cei mai afectați rămân copiii din medii vulnerabile - LGBTQIA+, copii cu dizabilități sau din zone rurale. Pentru ei, hărțuirea, izolarea și lipsa unor răspunsuri clare sunt o realitate constantă, nu un risc ocazional.
