Energia solară a atins un nou record în România: 3.140 MW și 52% din producția națională, la ora 14:20, pe 11 august 2026. Datele publicate de AGRONET.ro arată o situație care începe să schimbe serios mixul energetic din mijlocul zilei: pentru câteva ore, soarele nu mai este doar o completare a sistemului, ci principala sursă de electricitate.
În momentul recordului, România producea în total aproximativ 5.850 MW. Fotovoltaicele furnizau 3.140 MW, centralele pe gaze aproximativ 950 MW, cele pe cărbune 750 MW, iar hidrocentralele 330 MW. Cu alte cuvinte, panourile solare produceau singure mai mult decât orice altă categorie din mix și de peste două ori puterea instalată a celor două reactoare de la Cernavodă. Valorile de producție și schimb ale Sistemului Energetic Național sunt urmărite în timp real și prin platforma Transelectrica, operatorul sistemului de transport.
De la „aproape jumătate” la peste jumătate în 12 zile
Creșterea e cu atât mai interesantă cu cât vine foarte repede după un alt vârf. Pe 30 iulie, fotovoltaicele ajunseseră aproape de 50% din producția României, într-un moment în care sistemul genera 5.787 MW și exporta în jur de 1.205 MW. Pe 11 august pragul psihologic de 50% a fost depășit, iar România era din nou exportator net în timpul zilei.
Aici apare însă și partea mai puțin spectaculoasă a recordului: soarele produce mult exact când soarele este pe cer. Pare o tautologie, dar pentru sistemul energetic este problema centrală. După apus, cei peste 3 GW dispar din mix, iar necesarul trebuie mutat către hidro, gaze, nuclear, cărbune, baterii sau importuri. Cu cât instalăm mai multe panouri, cu atât diferența dintre prânz și seară devine mai abruptă.
Am văzut aceeași tendință și la nivel european: energia solară a devenit principala sursă de electricitate din UE în iunie 2026, cu 25% din consum și aproximativ 52 TWh generați într-o singură lună. România nu este deci o excepție, ci o versiune locală a unei schimbări care se accelerează în toată Europa.
Următoarea cursă nu mai este doar pentru panouri, ci și pentru baterii
Recordurile fotovoltaice mută atenția spre stocare. Când ai surplus la prânz și cerere ridicată seara, bateria devine legătura dintre cele două momente. În România există deja proiecte mari în această direcție, inclusiv sistemul BESS de 120 MWh de la Teiuș, iar pentru prosumatori bugetul AFM din 2026 a mutat accentul de la panouri spre finanțarea bateriilor de stocare.
Și aici recordul de 3.140 MW spune mai mult decât pare la prima vedere. România a ajuns într-un punct în care provocarea nu mai este doar să instaleze capacitate fotovoltaică, ci să o și folosească eficient atunci când producția abundă. Consumatorii industriali, centrele comerciale, fermele, stațiile de încărcare sau locuințele cu baterii pot muta o parte din consum către orele însorite; restul ține de stocare, rețea și capacitatea sistemului de a jongla cu diferențele dintre prânz și seară.
La 30 iulie, fotovoltaicele erau aproape de jumătate din producția națională. Pe 11 august au trecut de 52% și 3.140 MW. Ritmul spune destul de bine unde se mută discuția în energie: nu dacă solarul va conta în mix, ci cât de repede pot ține pasul bateriile și rețeaua.
