Digi riscă un handicap pe care ÎNCĂ UN TURN DE TELEFONIE nu îl poate rezolva. Vodafone și Orange au început în România testele pentru conectarea telefoanelor direct la satelit, iar informația a trecut deja din zona promisiunilor în cea a integrării efective. Pe 6 august 2026, AST SpaceMobile a confirmat că lucrează la integrarea rețelelor din România și alte șapte țări europene cu infrastructura sa din orbită. Miza nu este un gadget exotic, ci apariția unui nou strat al rețelei mobile, capabil să intre în joc exact acolo unde antenele terestre nu mai ajung.
În actuala listă de operatori europeni implicați în testele AST SpaceMobile apar Vodafone, Orange, Telefónica, Deutsche Telekom și Vodafone Ukraine. Digi nu are, până la data redactării, un program Direct-to-Device comparabil anunțat public pentru România. Iar dacă Orange și Vodafone ajung la servicii comerciale înainte ca Digi să aibă un răspuns, diferența poate deveni mai importantă decât pare astăzi.
Digi conduce piața, dar procentul de acoperire nu spune întreaga poveste
Paradoxul este că Digi ajunge în această situație dintr-o poziție foarte bună. Conform celor mai recente date ANCOM, despre care am scris și în iunie, operatorul avea la finalul lui 2025 peste 7,7 milioane de cartele SIM active și aproximativ 34% din piața de telefonie mobilă. Tot Digi avea cea mai mare acoperire a populației pentru serviciile de voce mobilă, de 98,6%.
Este însă o diferență importantă între acoperirea populației și posibilitatea de a avea semnal în aproape orice punct geografic. Majoritatea oamenilor locuiesc în orașe, comune și de-a lungul principalelor căi de transport, deci poți ajunge la procente excelente fără ca fiecare vale, drum secundar, zonă montană sau regiune slab populată să fie acoperită.
Aici satelitul schimbă ecuația economică. Să instalezi o stație de bază pentru câteva sute sau zeci de utilizatori, apoi să îi asiguri energie, fibră ori backhaul radio și mentenanță poate să nu aibă sens. Un strat D2D poate acoperi tocmai asemenea goluri fără construirea unei rețele terestre paralele.
Ce îți oferă în practică Direct-to-Device
Direct-to-Device înseamnă că telefonul comunică direct cu un satelit atunci când pierde rețeaua terestră. În cazul AST SpaceMobile, tehnologia este proiectată pentru smartphone-uri 4G și 5G obișnuite, fără antena voluminoasă asociată telefoanelor satelitare. Compania spune că sateliții BlueBird Block 1 au atins în teste un vârf de 98,9 Mbps către telefoane standard, însă acesta este un rezultat tehnic de test și nu o promisiune privind viteza pe care o va primi fiecare client.
Utilitatea devine mai ușor de văzut prin exemple. Un turist rămas fără semnal într-o zonă montană ar putea trimite un mesaj, efectua un apel sau transmite poziția. Un șofer oprit pe un drum izolat ar putea contacta asistența fără să caute câțiva kilometri o zonă cu semnal. Pentru echipele de intervenție, transport, logistică sau lucrări în teren, satelitul poate păstra un canal de comunicație acolo unde rețeaua terestră nu există sau a fost afectată de o furtună, inundație, incendiu ori o avarie extinsă.
Vodafone a demonstrat deja că ambiția merge dincolo de SMS: în ianuarie 2025 a realizat un apel video prin satelit folosind un smartphone 4G/5G obișnuit, dintr-o zonă montană din Țara Galilor fără broadband mobil terestru. Orange are la rândul său experiență comercială: în Franța oferă deja serviciul Message Satellite prin Skylo, pentru SMS și localizare de pe terminale compatibile. Oferta franceză nu trebuie confundată cu serviciul care este acum testat de Orange România, dar arată că grupul a trecut deja prin etapa în care conectivitatea satelitară devine produs pentru client, nu doar demonstrație tehnologică.
Digi a cumpărat spectru și turnuri de la Telekom. Satelitul este altă problemă
Contextul devine cu atât mai interesant dacă ne întoarcem la dispariția Telekom România Mobile ca operator independent. Piața a rămas practic cu trei jucători principali, iar Digi și Vodafone au ieșit ambele întărite din tranzacție.
Digi a plătit 40 de milioane de euro pentru businessul prepaid Telekom și o serie de active, inclusiv licențe de spectru și turnuri. ANCOM a transferat către Digi drepturi de utilizare în benzile de 900, 1800, 2100 și 2600 MHz, alături de infrastructură și echipamente. Sunt active importante: aduc capacitate, permit optimizarea rețelei și pot îmbunătăți acoperirea terestră. Vodafone a preluat compania Telekom România Mobile, baza postpaid și alte active, consolidându-și la rândul său poziția.
Ar fi greșit, deci, să spunem că avantajele obținute de Digi prin tranzacția Telekom au fost „degeaba”. Problema este alta: spectrul și turnurile rezolvă foarte bine problemele unei rețele terestre, dar nu rezolvă toate limitele unei rețele terestre. Poți instala mai multe antene și poți folosi mai eficient frecvențele, însă va exista întotdeauna un punct de la care costul acoperirii ultimelor zone devine disproporționat.
Vodafone joacă simultan pe ambele planuri. Și-a mărit scara în România prin Telekom, dar este și coproprietar, împreună cu AST SpaceMobile, al Satellite Connect Europe. Compania construiește infrastructura europeană de gateway-uri prin care operatorii își pot lega rețelele terestre de constelația AST. Orange nu este coproprietar, dar testează serviciul în România și are deja alte parteneriate satelitare. Digi, în acest moment, nu apare într-un proiect echivalent.
Un dezavantaj care s-ar putea vedea mai ales când rețeaua „dispare”
Aici intrăm în extrapolarea strategică. Dacă serviciile D2D ajung comerciale în România și funcționează suficient de bine, competiția dintre operatori nu va mai fi doar despre preț, 5G, numărul de stații de bază sau procentele de acoperire a populației. Orange și Vodafone ar putea adăuga în ofertă un argument foarte simplu de explicat: când ieși din raza rețelei terestre, telefonul poate avea încă o șansă să rămână conectat.
Pentru majoritatea utilizatorilor urbani, asta nu va conta zilnic. Satelitul nu înlocuiește o antenă 5G din București, Cluj sau Timișoara și nici fibra care deservește o rețea densă. Capacitatea este mai limitată, există constrângeri de vizibilitate către cer, reglementare, disponibilitate a sateliților și integrare, iar în România vorbim încă despre teste, nu despre un serviciu comercial confirmat. Tocmai caracterul de plasă de siguranță îi poate da însă valoare: este tehnologia pe care s-ar putea să nu o folosești luni întregi, dar pe care o apreciezi exact în ziua în care restul infrastructurii nu te mai ajută.
Pentru Digi, riscul nu este neapărat pierderea imediată a clienților, mai ales că operatorul are un avantaj comercial puternic prin preț, infrastructură și o bază foarte mare de utilizatori. Riscul este să lase Orange și Vodafone să acumuleze experiență de integrare, aprobări, proceduri operaționale și, în cele din urmă, o percepție de acoperire mai completă. În telecom, asemenea diferențe sunt greu de recuperat dacă începi să le tratezi abia după ce rivalul le-a transformat în serviciu.
Există și o ieșire relativ simplă din acest scenariu. Satellite Connect Europe a fost construită ca platformă open access pentru operatorii mobili europeni, nu exclusiv pentru Vodafone. Digi ar putea, în principiu, să intre ulterior într-un asemenea parteneriat sau să aleagă o altă infrastructură satelitară. Nu avem însă un asemenea acord anunțat.
De aceea aș privi situația ca pe un avertisment mai degrabă decât ca pe un verdict. Digi tocmai a ajuns în vârful pieței mobile românești și și-a întărit rețeaua cu activele Telekom. Dar Orange și Vodafone mută deja o parte din competiție într-un loc unde numărul de turnuri nu mai este suficient. Dacă Direct-to-Device devine o componentă normală a abonamentului mobil în următorii ani, avantajul competitiv nu va mai însemna doar cât de bine acoperi România cu antene, ci și ce se întâmplă după ultima antenă.
