Într-un alt univers, Nokia ar fi putut fi Apple în acest moment. Avea totul, de la tehnologie și inovație, la design emblematic și susținere din partea fanilor, cu o poziție de lider incontestabil în piața telefoanelor mobile. În realitate, Nokia a trecut printr-un sfert de secol de alegeri greșite, oportunități ratate și alianțe cu adevărat nefericite. Ce ar fi putut fi o poveste de succes de peste un deceniu, s-a transformat treptat într-un lung șir de pași greșiți.
În cele din urmă ajungem în prezent. Brand-ul Nokia, deținut acum de către HMD Global, companie ce a luat recent decizia să lanseze smartphone-uri sub brand propriu, Tot HMD a anunțat zilele trecute că își va retrage o bună parte din operațiuni din SUA. Cu lansări tot mai rare, terminalele sub branding Nokia par într-adevăr pe cale de dispariție în 2025.
Discutăm azi despre cei 25 de ani de ghinion pentru Nokia. Despicăm firul în patru, privim spre deciziile companiei finlandeze și urmărim cum s-a transformat din lider în segmentul telefoanelor mobile, într-o „legendă” a inovației pierdute.
1965 - 2000: De la o fabrică de celuloză, la telefoane mobile
Nokia a fost fondată în 1865 de inginerul Fredrik Idestam, inițial ca o fabrică de celuloză în Tampere, Finlanda, pe atunci parte a Imperiului Rus. Numele companiei provine de la orașul Nokia, unde a fost deschisă o a doua fabrică, profitând de resursele hidroelectrice locale. De-a lungul anilor, Nokia a fuzionat cu alte două companii, precum Suomen Gummitehdas (producător de cauciuc) și Kaapelitehdas (producător de cabluri), formând în 1967 grupul Nokia.
În următoarele decenii, compania s-a extins în domenii precum electronica, telecomunicațiile și echipamentele militare, devenind un conglomerat industrial divers. În anii ’80 și începutul anilor ’90, Nokia a început să se concentreze tot mai mult pe comunicațiile mobile, dezvoltând tehnologii radio și telefoane mobile prin subsidiara Mobira.
După prăbușirea Uniunii Sovietice, Nokia s-a restructurat profund sub conducerea lui Jorma Ollila, care a decis să transforme compania într-un lider global în telecomunicații.
Decizia de a paria pe standardul GSM s-a dovedit esențială: Compania a lansat primul telefon în 1992 (Nokia 101) și a devenit rapid cel mai mare producător mondial de telefoane mobile. Până la începutul anilor 2000, Nokia era nu doar simbolul industriei tehnologice finlandeze, ci și o forță globală, deținând aproape 40% din piața telefoanelor mobile.
Anii 2000: Începutul sfârșitului pentru Nokia
Se crede că apariția iPhone-ului a fost primul obstacol serios în ascensiunea Nokia…și nu e tocmai greșit. Acest lucru pare că s-a întâmplat mai degrabă la începutul anilor 2000, când compania a ales să achiziționeze Symbian.
O decizie care părea atunci vizionară s-a dovedit a fi „primul cui în sicriu”. Symbian era un sistem de operare robust, dar greoi, neintuitiv și dificil de adaptat la cerințele dinamice ale utilizatorilor. Când Apple a lansat iPhone-ul în 2007, cu un iOS departe de a fi perfect la acea vreme, dar fluid, tactil și prietenos, Symbian părea cu adevărat o relicvă în comparație.
Ulterior au apărut și telefoanele cu Android, mai accesibile și mai interesante ca niciodată pentru pasionații de gadget-uri.
Anii 2007-2010: „E păcat să pui șurub acolo unde poți lega cu sârmă”
Un subtitlu ceva mai dramatic, dar fix asta s-a întâmplat în acea perioadă. În loc să regândească din temelii abordarea software, Nokia a ales să repare Symbian cu petice, sperând că va putea ține pasul. Interfața a rămas complicată, telefoanele păreau învechite chiar și când erau noi, iar experiența de utilizare era departe de ce oferea concurența.
În paralel, Nokia a mai făcut o încercare curajoasă, dar tardivă, Meego OS, rezultat al unei colaborări cu Intel. Deși promițător, Meego a fost un proiect „născut mort”: doar două telefoane au văzut lumina zilei, dintre care doar Nokia N9 a fost comercializat. Restul? Istorie alternativă.
2013: Microsoft, salvatorul (care n-a salvat nimic)
Într-un efort disperat de a rămâne relevantă, Nokia a vândut divizia Mobile către Microsoft în 2013. Cei din Redmond sperau să creeze o alternativă la iOS și Android. Dar Windows Phone, cu interfața sa bazată pe „Tiles” și ecosistemul închis, nu a reușit să cucerească publicul.
În ciuda unor terminale interesante și a unui design curat, lipsa aplicațiilor și încăpățânarea de a merge pe o rețetă proprietară au dus inevitabil la eșec. În 2015 au început concedierile, iar în 2016 Nokia a fost vândută din nou, de data asta către HMD Global și Foxconn.
2016–2025: Renaștere simbolică, continuă agonia
Sub HMD, marca Nokia a renăscut simbolic, mai ales prin telefoane accesibile cu Android și terminale moderne, cu design „retro”. Departe de gloria de altădată, dar măcar prezentă, am asistat la încercări precum Barbie Flip, parteneriate de imagine, chiar promisiuni de telefoane modulare ce nu au reușit să vadă lumina zilei. HMD nu a reușit să țină pasul cu ritmul brutal al pieței.
În 2024, HMD Global a anunțat că se va concentra pe produse sub brand propriu (HMD - Human Mobile Devices). Recent a venit lovitura finală, compania anunțând retragerea tuturor produselor din SUA, care a dus și la eliminarea completă a telefoanelor Nokia de pe site-ul oficial.
Brand-ul Nokia aparține în continuare HMD Global, doar că smartphone-uri sub prestigiosul nume se mai vând doar în anumite piețe de pe glob. Vorbim în general despre variante rebranduite și features phones, comercializate în unele regiuni drept HMD, iar în altele drept Nokia.
În ultimii ani au mai existat încercări de „resuscitare” sub conducerea HMD. Au debutat primele tablete Nokia, doar că nu au avut succes, fiind destul de scumpe și sosind cu specificații banale în comparație cu ceea ce ofereau rivalii la acea vreme.
La începutul anului 2023 au apărut zvonuri în online cu privire la o interfață nouă, aerisită, care a primit aprecieri din partea fanilor nostalgici, dar și un premiu iF Design Award înainte de debut.
Din păcate, interfața Nokia Pure nu a văzut lumina zilei, doar imagini cu aceasta fiind publicate pe un site cu iz oficial.
Nokia: Lecție de istorie digitală
În doar 25 de ani, Nokia a trecut de la a fi sinonim cu telefonul mobil la o prezență simbolică, destinată doar nostalgicilor. Cu siguranța nu lipsa resurselor a fost cauza declinului, ci incapacitatea de a se adapta la cerințele utilizatorilor. Meego, Symbian, Windows Phone, toate au avut potențial, dar au fost lansate prea târziu, prea timid sau prea „greșit”.
În 2025, chiar în acest weekend, pescurt.ro relata că au debutat recent telefoane cu butoane dotate cu asistent AI DeepSeek: Nokia 130 și 150 Music. Ele vin cu ecrane IPS LCD de 2.4 inch, baterii de 1450 mAh, au parte de conectivitate USB-C pentru alimentare și transfer de fișiere, respectiv jack de 3.5 mm pentru căști.
Vor fi comercializate sub branding HMD, respectiv Nokia, în mai multe regiuni și mai mult ca sigur ajung și în Europa. Nokia 150 Music primește o cameră de 3 MP, în timp ce Nokia 130 adoptă specificații identice, dar nu aduce cameră foto în partea din spate.
Mai mult ca sigur nu vor impresiona la nivel de vânzări, dar e bine de știut că brand-ul e ținut „în viață”, chiar și prin astfel de terminale accesibile, colorate, ce oferă ceva nou într-o carcasă „clasică”, familiară.
Ironia face ca sloganul Nokia „Connecting People”, să rămână valabil. Totuși, acum pare că conectează generațiile printr-o lecție valoroasă și pe care multe companii din prezent au grijă să nu o repete: În tehnologie, inovația nu iartă. Cine nu evoluează, dispare.
Discutăm în comentarii
Ți-ai amintit de primul tău Nokia? Poate de acel 3310 indestructibil sau de N95-ul care părea rupt din viitor? Povestește-ne în comentarii ce model ai avut și ce amintiri te leagă de acesta. De asemenea, suntem curioși. Dacă Nokia ar reveni în următorii ani, ipotetic, cu un super telefon, capabil să concureze cu marii rivali, ai fi tentat să te întorci la brandul care a definit industria telefoanelor mobile?
